Primele întreceri internaţionale de navigaţie (până în 1996 sportul era cunoscut sub numele de yachting, ulterior a devenit sailing) au început în 1851, iar concursurile ambarcaţiunilor cu pânze au fost incluse la ediţia Jocurilor Olimpice din 1900, la Paris, Franţa.

Navigaţia a fost inclusă în programul olimpic de la prima ediţie a Jocurilor moderne de la Atena, însă condiţiile meteo nefavorabile au împiedicat desfăşurarea concursului, astfel că debutul oficial a avut loc patru ani mai târziu, la Paris. Singura absenţă de la Olimpiadă s-a înregistrat în 1904 la JO de la St. Louis, SUA, potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro.

Navigaţia, ca sport olimpic, se concentrează asupra procesului de monitorizare şi control a mişcării unei ambarcaţiuni dintr-un loc în altul. Domeniul navigaţiei cuprinde patru categorii generale: navigaţie terestră, navigaţie marină, navigaţie aeronautică şi navigare în spaţiu. Tehnica şi nervii tari sunt necesare în acest sport, în care ambarcaţiunile se întrec în ape deschise şi în care, de multe ori, vântul reprezintă un adversar în plus.

Probele sportive de navigaţie la Jocurile Olimpice de vară 2020 se vor desfăşura în perioada 25 iulie-4 august 2021 pe Enoshima Yacht Harbor, menţionează olympics.com. Se vor acorda zece medalii de aur. Fiecare probă din cele zece care se află în programul olimpic (cinci masculine, patru feminine, una mixtă) constă într-o serie de curse. După fiecare cursă, câştigătorul primeşte un punct, al doilea clasat două şi aşa mai departe. Cei mai buni zece concurenţi sau cele mai bune zece echipaje, adică cei/cele cu cele mai mici punctaje, se vor califica în cursa pentru medalii, acolo unde se punctează dublu. Punctele din cursa pentru medalii se adaugă celor obţinute anterior şi astfel se calculează clasamentul final.

În prezent, programul olimpic include următoarele probe: la masculin - curse de flota Dinghy (barca cu derivor mobil) la trei clase: Clasa 470 - două persoane, Clasa Finn - o persoană (categoria grea), Clasa Laser - o persoana; curse de flotă la Clasa Skiff - 49er, Clasa RS:X - planşă cu velă; la feminin - curse de flota Dinghy la două clase: Clasa 470 - două persoane, Laser Radial - o persoană; curse de flotă RS:X- planşă cu velă; curse match (confruntări directe între câte două ambarcaţiuni) - Clasa Elliot 6 m. Proba mixtă este Nacra 17.

Clasamentul general pe medalii la JO la navigaţie este configurat astfel: 1. Marea Britanie (28 aur, 19 argint, 11 bronz - 58 total), 2. SUA (19 aur, 23 argint, 18 bronz - 60 total), 3. Norvegia (17 aur, 11 argint, 3 bronz - 31 total). Pe locurile următoare se clasează Spania, Franţa, Danemarca, Australia, Suedia, Noua Zeelandă şi Ţările de Jos.

Sportivii cei mai medaliaţi în cadrul acestei probe olimpice sunt: Ben Ainslie (Marea Britanie, 1996-2012), cu 4 medalii de aur şi un argint, Paul Elvström (Danemarca, 1948-1960), cu 4 medalii de aur, Valentin Mankin (fosta URSS, 1968-1980) şi Jochen Schümann (Germania, 1968-1980), cu câte 3 medalii de aur şi una de argint. La feminin domină Alessandra Sensini din Italia (o medalie de aur, una de argint şi două de bronz), fiind urmată de neozeelandeza Barbara Kendall (o medalie de aur, una de argint, una de bronz) şi ucraineanca Ruslana Taran (o medalie de argint şi două bronz).

România a fost reprezentată pentru prima dată în întrecerile olimpice de navigaţie la JO de la Moscova (1980), cinci sportivi luând startul în trei probe. Cea de-a doua prezenţă românească la navigaţie în cadrul JO a fost la Atlanta (SUA) în 1996.

În 2016, pe primul loc s-a situat Marea Britanie (două medalii de aur, una de argint), Ţările de Jos (două medalii de aur) şi Australia (o medalie de aur şi trei de argint).

La Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016 în probele masculine au fost medaliaţi cu aur: Dorian van Rijsselberghe (Ţările de Jos), Tom Burton (Australia), Giles Scott (Marea Britanie), Croaţia (Sime Fantela şi Igor Marenic), Noua Zeelandă (Peter Burling şi Blair Tuke). La feminin au obţinut aurul olimpic: Charline Picon (Franţa), Marit Bouwmeester (Ţările de Jos), Hannah Mills şi Saskia Clark (Marea Britanie), Martine Grael şi Kahena Kunze (Brazilia), Santiago Lange şi Cecilia Carranza Saroli (Argentina). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu Tatu, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: cosr.ro