ATUNCI ŞI ACUM: Universitatea Naţională de Apărare "Carol I"
Universitatea Naţională de Apărare "Carol I", prestigioasă instituţie de învăţământ superior, are o istorie îndelungată. La 8 august 1889, regele Carol I semna Înaltul Decret Regal Nr. 2073: "Art. 1. Se înfiinţează pe lângă Marele Stat Major o Şcoală Superioară de Resbel (Război - n.r.), destinată a forma ofiţeri de stat major", conform site-ului instituţiei de învăţământ - https://www.unap.ro/.
Trei luni mai târziu, la 4 noiembrie, a fost pus în vigoare "Regulamentul Şcoalei Superioare de Resbel", primul document de organizare şi funcţionare a instituţiei, iar în 5 noiembrie a avut loc deschiderea oficială a cursurilor Şcolii Superioare de Război, în prezenţa prim-ministrului Gheorghe Manu (fostul ministru de război), a generalului Ştefan Fălcoianu, şeful Marelui Stat Major, iniţiatorul şi organizatorul noii instituţii de învăţământ superior a Armatei Române. Locul ceremoniei a fost clădirea care există şi în prezent pe strada Ştirbei Vodă (actualul sediu al DNA), unde a funcţionat Şcoala Superioară de Război între anii 1889-1897.
Prima promoţie de absolvenţi ai Şcolii Superioare de Război din Bucureşti a terminat cursurile în 1891, iar în 1895 a fost adoptată "Legea asupra serviciului de stat-major", prin care se preciza că Şcoala Superioară de Război este singura sursă din care se pot recruta ofiţerii de stat major (Art. 4). Doi ani mai târziu, în 1897, Şcoala Superioară de Război s-a mutat în clădirea din actualul bulevard Nicolae Bălcescu (vizavi de sala Dalles), unde a funcţionat până în decembrie 1939 (împreună cu Marele Stat Major, până în anul 1914).
În martie 1937, Adunarea Deputaţilor şi Senatul au votat în unanimitate "Legea pentru autorizarea construirii localurilor necesare Şcoalei Superioare de Război", iar la 16 august, acelaşi an, s-a turnat primul metru cub de beton armat la fundaţia clădirii din Şoseaua Pandurilor - Cotroceni, un proiect al arhitectului prof. univ. Duiliu Marcu, precizează site-ul https://www.unap.ro/.
La 6 decembrie 1939, în prezenţa regelui Carol al II-lea, au avut loc festivităţile pentru inaugurarea noului sediu al Şcolii Superioare de Război şi sărbătorirea semicentenarului instituţiei.
Poza 1 - Manifestări organizate cu ocazia Zilei de 9 Mai la Academia Militară, 1989/MIRCEA HUDEK/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Poza 2 - Sediul Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
O placă de marmură, fixată pe peretele vestic al clădirii, aminteşte trecătorilor: "În zilele de 24-25 august 1944, subunităţi din Regimentele 21 Infanterie şi 2 Călăraşi-Cercetare, Escadronul de Pionieri din Divizia 8 Cavalerie şi o subunitate de tancuri au atacat şi, după lupte aprige, au înfrânt rezistenţa forţelor inamice care apărau sediul Misiunii Germane pentru Armata de Uscat, instalată în localul Şcolii Superioare de Război. GLORIE ETERNĂ OSTAŞILOR ROMÂNI CARE AU LUPTAT ŞI S-AU JERTFIT PENTRU LIBERTATEA ŞI INDEPENDENŢA PATRIEI".
La 29 august 1948, prin Decretul nr. 1803 al Prezidiului M.A.N. se înfiinţa Academia Militară şi se desfiinţa Şcoala Superioară de Război. În 29 aprilie 1953, Academia Militară a primit Drapelul de Luptă.
În 1957, prin Decretul nr. 400 al Prezidiului M.A.N., denumirea instituţiei a devenit Academia Militară Generală (A.M.G.). În 1969, Drapelul de luptă al Academiei Militare a fost decorat prin Decretul nr. 708 cu Ordinul "Apărarea Patriei", clasa I, iar în 1977, prin Decretul nr. 126 a fost decorat cu Ordinul "Tudor Vladimirescu" clasa I.
Monumentul Eroilor Patriei, care se află în faţa clădirii, pe Bulevardul Eroilor, a fost inaugurat la data de 17 august 1957, la acea dată pe soclu fiind varianta din ipsos a monumentului, la scara 11. Varianta definitivă a fost turnată în bronz un an mai târziu, la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti. Monumentul a fost realizat de un colectiv de artişti de la Studioul de Arte Plastice al Armatei, din care au făcut parte sculptorii Zoe Băicoianu, Ion Dămăceanu şi Theodor N. Ionescu.
Soclul înalt de şase metri, construit din beton armat şi placat cu marmură de Moneasa, susţine un grup statuar înalt de nouă metri, care înfăţişează trei soldaţi români - un infanterist, un aviator şi un marinar, fiecare purtând ţinutele şi însemnele specifice. Infanteristul ţine în mână o ramură de stejar, simbolul victoriei. Pe faţada principală a soclului se află inscripţia "Slavă ostaşilor români moştenitori ai tradiţiilor eroice străbune, luptători neînfricaţi împotriva fascismului, pentru libertatea şi independenţa patriei". În lateralele statuii sunt două altoreliefuri din piatră albă, care redau scene din bătăliile soldaţilor români.
Poza 1 - Monumentul din faţa Academiei Militare, 1995/AUREL VIRLAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Poza 2 - Monumentul din faţa Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Muzeul Academiei Militare, cu o semnificativă parte expoziţională privind istoria instituţiei şi cu diverse obiecte şi cărţi ce au aparţinut unor comandanţi, profesori şi ofiţeri-studenţi, a fost vernisat în decembrie 1983. În august 1989, Drapelul de luptă al Academiei Militare, prin Decretul nr. 105, a fost decorat cu Ordinul "23 August" clasa I.
La 23 aprilie 1991, prin Hotărârea Guvernului României nr. 305, Academia Militară îşi schimbă denumirea în Academia de Înalte Studii Militare. La 1 februarie 1992, a fost înfiinţat Colegiul Naţional de Apărare, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 438 din 5 august 1992, Colegiul Naţional de Apărare devine instituţie separată de Academia de Înalte Studii Militare.
La 21 octombrie 1993 a fost vernisată Galeria Comandanţilor instituţiei - 40 de tablouri în ulei, executate de Studioul de Arte Plastice al Armatei, un omagiu adus celor care pe parcursul a peste 100 de ani au fost comandanţii Şcolii Superioare de Război şi ai Academiei Militare. În decembrie acelaşi an, a fost constituit Colegiul Superior de Stat Major.
În iulie 1994, s-a statuat data de 8 august ca "Ziua Academiei de Înalte Studii Militare", iar în februarie 1995 s-a constituit Colegiul de Comandă şi Stat Major. Tot în 1995, la 27 iulie, a avut loc festivitatea de absolvire a celei de-a 100-a promoţii de ofiţeri de comandă şi stat major. S-a înmânat noul Drapel de luptă şi au fost dezvelite plăcile de onoare cu numele comandanţilor Şcolii Superioare de Război (1889-1948), Academiei Militare (1948-1991) şi Academiei de Înalte Studii Militare (din aprilie 1991).
Poza 1 - Academia Militară din Bucureşti, 1995/AUREL VIRLAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Poza 2 - Sediul Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
În iulie 2000, prin decret prezidenţial a fost decorat Drapelul de luptă al Academiei de Înalte Studii Militare cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de cavaler.
La 28 august 2003, prin Hotărârea Guvernului României nr. 1027 se schimbă denumirea Academiei de Înalte Studii Militare în Universitatea Naţională de Apărare, iar în octombrie 2004, intră în vigoare "Însemnul heraldic" al Universităţii Naţionale de Apărare.Un an mai târziu, la 25 august 2005, prin Hotărârea de Guvern nr. 969, Universitatea Naţională de Apărare îşi schimbă denumirea în Universitatea Naţională de Apărare "Carol I"; la 1 octombrie, s-au dezvelit înscrisul Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" şi efigia regelui "Carol I" amplasate pe faţada clădirii principale.
La 1 octombrie 2006 s-a înfiinţat Colegiul de Informaţii pentru Apărare, iar Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" a negociat şi semnat acorduri de parteneriat cu instituţii similare - Academia Militară Regală (Belgia), Colegiul de Stat Major "Rackovski" (Bulgaria), Universitatea Naţională de Apărare (Ungaria), Centrul de Înalte Studii pentru Apărare (Italia), Academia Militară (Lituania), Academia Naţională de Apărare (Slovacia), Centrul Superior pentru Studii Naţionale de Apărare (Spania), Universitatea Naţională de Apărare (Polonia) şi Colegiul de Apărare NATO din Roma.
Poza 1 - Academia Militară din Bucureşti, 1995/AUREL VIRLAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Poza 2 - Sediul Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
La 25 octombrie 2019, la Palatul Regal, Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei, a conferit decoraţia regală "Nihil Sine Deo" Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I".
În mai 2020, Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" a trecut în subordinea Statului Major al Apărării, mai precizează site-ul https://www.unap.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, Mihaela Tufega, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Manifestări organizate cu ocazia Zilei de 9 Mai la Academia Militară, Bucureşti, 9 mai 1989.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul David Hallyday
David Hallyday părea predestinat unei cariere în muzică; părinții săi au fost legenda rock franceză Johnny Hallyday și cântăreața pop Sylvie Vartan, cuplul 'la modă' al Franței în anii '60. Hallyday s-a născut David Smet (numele real al tatălui său) pe 14 august 1966, în Boulogne-Billancourt. De la vârsta de patru ani,
DOCUMENTAR: 110 ani de la începerea Războiului de Eliberare și Întregire Națională (1916-1919) (14 august)
În 1916, ofensiva armatei ruse în Galiția (22 mai/4 iunie-31 iulie/13 august), încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk, a generat intensificarea presiunilor diplomatice ale Antantei asupra României. În aceste împrejurări, la 4/17 august 1916, la București, România a semnat Tratatul de alianță și Conve
DOCUMENTAR: 30 de ani de la moartea dirijorului și compozitorului Sergiu Celibidache (14 august)
Sergiu Celibidache este una dintre cele mai fascinante și influente personalități din istoria muzicală a secolului XX. Dirijorul român a cucerit scena internațională prin rigoarea tehnică, profunzimea filosofică și abordarea neconvențională a actului artistic. Cariera sa a marcat etape de o importanță majoră, de la preluarea conducerii Filarmonicii din B
DOCUMENTAR: Actrița Halle Berry împlinește 60 de ani (14 august)
Halle Berry, născută la 14 august 1966, Cleveland, Ohio (SUA), este o actriță americană de film, prima afro-americană care a câștigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță. A primit această distincție pentru interpretarea nuanțată a rolului Leticia Musgrove, un personaj ghinionist din filmul 'Monster's Ball' (2001). A fost finalistă &icir
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 august
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Proroc Miheia Greco-catolice Sf. pf. Micheia; Sf. Maximilian Kolbe Romano-catolice Sf. Maximilian Maria Kolbe, pr. m. În ziua dinaintea sărbătorii Adormirii Maicii Do
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 august
Este a 226-a zi a anului 2026. Au mai rămas 139 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 08 h 09 și apune la 21 h 10 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 65 de ani de la începutul construirii zidului Berlinului (13 august)
Zidul Berlinului a reprezentat simbolul cel mai important al istoriei războiului rece, perioada de confruntare a celor două blocuri, Uniunea Sovietică și Occident, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Împărțirea Berlinului a evidențiat sferele de influență trasate după război între cele două blocuri. Sectoarele Berlinului au fos