A XV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat la Helsinki, în Finlanda, în perioada 19 iulie-3 august 1952, potrivit olympics.com. Oraşul Helsinki fusese ales pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1940, dar ediţia respectivă a fost anulată din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial.

Helsinki este cel mai nordic oraş care a găzduit vreodată Jocurile Olimpice de vară.

Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Finlandei, Juho Kusti Paasikivi. Flacăra Olimpică a fost aprinsă de legendarii atleţi finlandezi Paavo Nurmi şi Juho Peter Hannes Kolehmainen, supranumiţi "Finlandezii zburători".

La Jocurile Olimpice de la Helsinki au participat, în total, 4.955 de sportivi, din 69 de ţări, care s-au întrecut în 149 de probe - 124 masculine şi 25 feminine, din 17 discipline sportive.

Delegaţia României a fost alcătuită din 128 de sportivi, participanţi la 10 sporturi. Iosif Sârbu a devenit primul campion olimpic din istoria sportului românesc, după ce a cucerit aurul la tir.

Pentru prima dată, la Jocurile Olimpice de vară au participat URSS, Israel, Indonezia, Thailanda şi Vietnam. Germania a revenit, dar în altă formă, cea a Republicii Federale Germania.

La această ediţie a fost lansată prima monedă comemorativă a Jocurilor Olimpice moderne. Au fost introduse probe mixte în concursul de echitaţie şi probe individuale pentru femei în concursul de gimnastică artistică, arată cosr.ro.

Estrella Puentes, din Uruguay, a fost prima femeie purtător de drapel.

Unul dintre eroii Jocurilor Olimpice de vară din 1952 a fost Emil Zatopek, supranumit "locomotiva cehă", care a obţinut medalii de aur la 5.000 m, 10.000 m şi maraton, performanţă fără egal în istoria olimpică. Gimnastul sovietic Viktor Ciukarin a cucerit de patru ori aurul olimpic, la care s-a adăugat argintul la sol.

Proba de 100 m a atletismului a fost cea mai echilibrată din istorie, primii patru clasaţi fiind cronometraţi în 10,4 secunde. Victoria a fost atribuită americanului Lindy Remigino, după examinarea fotografiei de la sosire, arată Emanuel Fântâneanu în lucrarea "România la Jocurile Olimpice" (Red. Publicaţiilor pentru Străinătate, 2000).

Jamaicanul Herbert McKenley, medaliat cu argint la 100 m, a fost primul şi singurul care s-a calificat în finală la probele de 100 m, 200 m şi 400 m.

Echipa sovietică feminină s-a impus detaşat la gimnastică. O altă sportivă din URSS, Galina Zibina, a stabilit un record mondial la aruncarea cu greutatea de 4 kg.

La călărie, daneza Lis Hartel a câştigat argintul, în ciuda faptului că de la genunchi în jos era paralizată, din cauza poliomielitei. Lars Hall, un tâmplar din Suedia, a devenit primul civil campion olimpic la pentatlon modern.

Atletul maghiar Jozsef Csermak, campion la ciocan, a fost primul care a depăşit graniţa celor 60 m, la a treia încercare reuşind 60,34 m, arată Emanuel Fântâneanu în lucrarea citată.

Echipa de fotbal a Ungariei a devenit campioană olimpică, după ce a învins Iugoslavia, în finală, cu scorul de 2-0. Echipa de hochei pe iarbă a Indiei a câştigat aurul, pentru a cincea oară consecutiv.

În total, au fost înmânate 411 de medalii, dintre care 138 de aur. 43 de ţări au obţinut puncte, 36 de ţări au obţinut medalii şi 23 de ţări au cucerit cel puţin o medalie de aur, potrivit lucrării "România la Jocurile Olimpice" (Ed. Sport-Turism 1986).

În ierarhia generală pe medalii, primul loc a revenit americanilor, cu 40 de medalii de aur, 19 de argint şi 17 de bronz, urmaţi de Uniunea Sovietică, pe locul al II-lea, cu 22 de medalii de aur, 30 de argint şi 19 de bronz, şi de Ungaria, pe locul al III-lea, cu 16 medalii de aur, 10 de argint şi 16 de bronz, potrivit olympics.com.

Odată cu JO de vară de la Helsinki, România a obţinut primele succese remarcabile, reuşind un palmares onorant: 4 medalii, dintre care 1 de aur şi 1 de argint şi 27,75 puncte, ceea ce i-a adus clasarea pe locul 23 din totalul de 69 de naţiuni. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)

Sursa foto: olympics.com