Ortodoxe
Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Ţării Româneşti; Sf. Sfinţit Mc. Eusebiu, episcopul Samosatei (Începutul Postului Sf. Ap. Petru şi Pavel. Dezlegare la peşte)

Greco-catolice
Sf. ep. m. Eusebiu. Sf. Paulin de Nola

Romano-catolice
Ss. Paulin de Nola, ep.; Ioan Fisher, ep. şi Thomas Morus, m.; Niceta de Remeisana, ep.


Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolit al Ţării Româneşti (1823-1834), este sărbătorit de Biserica Ortodoxă la 22 iunie.

Sfântul Grigorie (Gheorghe) s-a născut în anul 1765, la Bucureşti. A intrat în monahism, sub numele de Grigorie, la Mănăstirea Neamţ. Fiind iubitor de linişte şi de rugăciune, tânărul Grigorie a plecat în Sfântul Munte Athos.

Întors la Mănăstirea Neamţ, Sfântul Grigorie a urmat traducerea şi tipărirea lucrărilor patristice ascetice şi duhovniceşti.

În anul 1820, ierodiaconul Grigorie s-a aşezat, pentru o vreme, în Mănăstirea Antim, din Bucureşti, iar mai apoi, în Mănăstirea Căldăruşani.

Sfântul Grigorie a fost hirotonit episcop, în 1823, fiind aşezat în scaunul mitropolitan de la Bucureşti (1823-1834).

Pentru viaţa şi activitatea sa duhovnicească şi culturală, Sfântul Ierarh Grigorie a rămas în memoria Bisericii şi a neamului românesc drept cel mai de seamă întâistătător al Mitropoliei Ţării Româneşti din secolul al XIX-lea, pentru aceasta el a fost supranumit "Dascălul". A trecut la cele veşnice în 22 iunie 1834 şi a fost înmormântat la Mănăstirea Căldăruşani.

Canonizarea Sfântului Ierarh Grigorie Dascalul a fost proclamată la 21 mai 2006, în ziua hramului Catedralei Patriarhale din Bucureşti, Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena. Moaştele Sfântului Grigorie Dascalul se află la Mănăstirea Căldăruşani, din judeţul Ilfov, mănăstire zidită între anii 1637-1638 şi înzestrată cu multe daruri de către domnitorul Matei Basarab.

* Sfântul Sfinţit Mucenic Eusebiu a trăit în timpul împăratului Constanţiu (337-361), fiul împăratului Constantin cel Mare (306-337), şi al împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a apostaziat de la credinţa creştină şi a reintrodus cultul zeilor în imperiu.

A fost episcop al cetăţii Samosata, ce aparţinea de Patriarhia Antiohiei.

Sfântul Eusebiu a fost ierarh în timpul în care Biserica era tulburată de erezia ariană (condamnată la Sinodul I Ecumenic) şi de reintroducerea cultului zeilor, care a generat noi persecuţii împotriva creştinilor.

Îmbrăcat în soldat, Sfântul Eusebiu mergea prin cetăţile din Siria, Fenicia şi Palestina, hirotonind preoţi şi episcopi ortodocşi într-o vreme în care multe din scaunele episcopale erau ocupate de ierarhi arieni.

Sfântul Eusebiu a fost exilat în Tracia, în timpul împăratului Valens (364-378). În anul 379, după moartea lui Valens, s-a întors în Samosata. A fost lovit, pe stradă, de o femeie eretică, aşa a trecut la Domnul. (surse: vol. "Vieţile Sfinţilor"; www.crestinortodox.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)