Lansarea Consiliului UE-SUA pentru comerţ şi tehnologie în cadrul summitului UE-SUA, aprobarea planurilor de redresare şi rezilienţă ale Portugaliei, Spaniei, Greciei, Danemarcei şi Luxemburgului, consolidarea rolului Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), semnarea Regulamentului privind certificatul digital al UE privind COVID-19, a 14-a ediţie a Zilelor Europene ale Dezvoltării (ZED), prima tranzacţie NextGenerationEU, sunt doar câteva dintre importantele evenimente ale perioadei.

Consiliul UE

La 15 iunie, Consiliul UE a ajuns la un acord cu privire la proiectul de norme de consolidare a rolului Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), în ceea ce priveşte pregătirea pentru situaţii de criză şi gestionarea acestora sub aspectul medicamentelor şi al dispozitivelor medicale. Proiectul de norme face parte dintr-un pachet mai amplu privind uniunea europeană a sănătăţii (care include, de asemenea, un mandat consolidat pentru Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor şi un proiect de lege privind ameninţările transfrontaliere la adresa sănătăţii). Toate cele trei propuneri au fost prezentate de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2020. Obiectivele propunerii privind EMA sunt: monitorizarea şi atenuarea deficitelor potenţiale şi reale de medicamente şi de dispozitive medicale considerate esenţiale pentru a aborda urgenţele care afectează sănătatea publică; asigurarea dezvoltării în timp util a unor medicamente de calitate superioară, sigure şi eficace, cu un accent deosebit pe abordarea urgenţelor de sănătate publică; asigurarea unei structuri pentru funcţionarea grupurilor de experţi care evaluează dispozitivele medicale cu risc ridicat şi oferă consiliere esenţială privind pregătirea pentru crize şi gestionarea acestora. Abordarea generală la care s-a ajuns oferă preşedinţiei Consiliului un mandat de negociere pentru a conveni asupra unei poziţii comune cu Parlamentul European, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană

La 14 iunie, preşedinţii celor trei instituţii ale UE - Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană - au participat la ceremonia oficială de semnare a Regulamentului privind certificatul digital al UE privind COVID, care marchează sfârşitul procesului legislativ. Scopul certificatului digital al UE privind COVID este să faciliteze libera circulaţie în condiţii de siguranţă în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19. Toţi cetăţenii europeni au dreptul la liberă circulaţie şi fără certificatul UE, însă acesta va facilita călătoriile, permiţându-le deţinătorilor săi să fie exceptaţi de la restricţii precum carantina, conform https://ec.europa.eu/.

Certificatul digital al UE privind COVID va fi accesibil tuturor şi: va acoperi vaccinarea, testarea şi vindecarea de COVID-19; va fi gratuit şi disponibil în toate limbile UE; va fi disponibil în format digital şi pe suport de hârtie; va fi securizat şi va include un cod QR semnat digital. Statele membre trebuie să se abţină de la impunerea unor restricţii de călătorie suplimentare deţinătorilor unui certificat digital al UE privind COVID, cu excepţia cazului în care acestea sunt necesare şi proporţionale pentru protejarea sănătăţii publice. În plus, Comisia s-a angajat să mobilizeze 100 de milioane euro în cadrul Instrumentului de sprijin de urgenţă pentru a sprijini statele membre în furnizarea de teste accesibile. Regulamentul se va aplica timp de 12 luni, de la 1 iulie 2021.

În contextul summitului SUA-UE de la Bruxelles din 15 iunie 2021, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, au lansat Consiliul UE-SUA pentru comerţ şi tehnologie, un forum în cadrul căruia Statele Unite şi Uniunea Europeană vor coordona abordările referitoare la aspecte de importanţă majoră în domeniul economic, tehnologic şi al comerţului mondial şi vor aprofunda relaţiile comerciale şi economice transatlantice bazate pe valori democratice comune, notează https://ec.europa.eu/.

Acest nou consiliu se va reuni periodic la nivel politic pentru a orienta cooperarea. El va fi coprezidat de vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, de Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene şi comisar pentru comerţ, de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, de secretarul pentru comerţ al SUA, Gina Raimondo, şi de reprezentanta pentru comerţ a Statelor Unite, Katherine Tai. Vor fi invitaţi, după caz, şi alţi membri ai colegiului şi ai departamentelor SUA, care vor participa la discuţii axate pe chestiuni specifice în cadrul unei abordări la nivelul întregii administraţii.

Principalele obiective ale Consiliului pentru comerţ şi tehnologie sunt: extinderea şi aprofundarea comerţului bilateral şi a investiţiilor; evitarea unor noi bariere tehnice în calea comerţului; cooperarea cu privire la politicile-cheie în domeniul tehnologiei, al aspectelor digitale şi al lanţurilor de aprovizionare; sprijinirea cercetării colaborative; cooperarea în vederea elaborării de standarde internaţionale şi compatibile; facilitarea cooperării privind politica de reglementare şi asigurarea respectării legislaţiei; promovarea inovării şi a poziţiei de lider a întreprinderilor din UE şi SUA.

Consiliul pentru comerţ şi tehnologie va include iniţial următoarele grupuri de lucru, care vor transpune deciziile politice în rezultate, vor coordona activitatea tehnică şi vor prezenta rapoarte la nivel politic: Cooperare în materie de standarde tehnologice (inclusiv IA şi internetul obiectelor, printre alte tehnologii emergente); Climă şi tehnologiile verzi; Lanţuri de aprovizionare sigure, inclusiv semiconductori; Securitatea şi competitivitatea TIC; Guvernanţa datelor şi platforme tehnologice; Utilizarea abuzivă a tehnologiei, reprezentând un pericol la adresa securităţii şi drepturilor omului; Controlul exporturilor; Examinarea investiţiilor; Promovarea accesului IMM-urilor la tehnologiile digitale şi a utilizării acestora; Provocări legate de comerţul mondial.

Comisia Europeană a aprobat la 16 iunie 2021, primul plan de redresare şi rezilienţă, pe cel al Portugaliei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, fiind un pas important în vederea deblocării celor 16,6 miliarde de euro (dintre care 13,9 miliarde de euro sub formă de granturi şi 2,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi). La aceeaşi dată, Comisia Europeană a aprobat planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) al Spaniei, care va beneficia până în anul 2026 de granturi în valoare de 69,5 miliarde de euro.

La 17 iunie, CE a aprobat planul de redresare şi rezilienţă al Greciei, ce va fi finanţat prin împrumutul comun european destinat să atenueze impactul economic al pandemiei de COVID-19, în valoare de 30,5 miliarde de euro. Tot la 17 iunie, Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a planului de redresare şi rezilienţă al Danemarcei. "Comisia Europeană a decis să dea undă verde planului de redresare şi de rezilienţă al Danemarcei, în valoare de 1,5 miliarde de euro. Danemarca este deja un lider în ceea ce priveşte tranziţia ecologică şi digitală. Concentrându-se pe reforme şi investiţii care vor accelera şi mai mult tranziţia ecologică, Danemarca oferă un exemplu puternic. Planul vostru demonstrează că Danemarca priveşte spre viitor cu ambiţie şi încredere", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, notează https://www.caleaeuropeana.ro/.

La 18 iunie, Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a planului de redresare şi rezilienţă al Luxemburgului, fiind astfel deblocate cele 93 de milioane euro sub formă de subvenţii în cadrul mecanismului de recuperare şi rezilienţă (MRR), arată https://ec.europa.eu/.

Comisia Europeană a mobilizat la 15 iunie 2021, în cadrul primei sale tranzacţii NextGenerationEU, 20 de miliarde euro prin intermediul unei obligaţiuni pe zece ani, cu scadenţa la 4 iulie 2031, pentru a finanţa redresarea Europei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 şi a consecinţelor acesteia. Aceasta este cea mai mare emisiune de obligaţiuni instituţionale din Europa, cea mai mare tranzacţie instituţională efectuată într-o singură tranşă de până acum şi cea mai mare sumă pe care UE a mobilizat-o într-o singură tranzacţie. Fondurile vor fi utilizate acum pentru primele plăţi din cadrul NextGenerationEU, al Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi al diverselor programe finanţate din bugetul UE. Până la sfârşitul anului 2021, Comisia se aşteaptă să mobilizeze obligaţiuni în valoare de aproximativ 80 de miliarde euro, care vor fi completate cu titluri pe termen scurt ("EU-Bills"), conform planului de finanţare publicat în iunie 2021. Valoarea exactă atât a obligaţiunilor UE, cât şi a EU-Bills va depinde de nevoile exacte de finanţare, iar Comisia va revizui evaluarea sa iniţială în toamnă. În acest mod, Comisia va fi în măsură să finanţeze, pe parcursul celei de a doua jumătăţi a anului, toate granturile şi împrumuturile planificate pentru statele membre în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi totodată să acopere nevoile politicilor UE care beneficiază de finanţare din instrumentul NextGenerationEU.

La 15 iunie 2021, a început cea de a 14-a ediţie a Zilelor Europene ale Dezvoltării (ZED), un important forum mondial privind parteneriatele şi cooperarea la nivel internaţional, cu scopul de a reflecta asupra parcursului către Conferinţa ONU COP15 privind biodiversitatea care va avea loc la Kunming în octombrie şi COP26 care va avea loc la Glasgow în noiembrie 2021. Peste 1.000 de organizaţii din peste 160 de ţări au dezbătut două subiecte principale în zilele de 15 şi 16 iunie: o economie verde pentru oameni şi natură şi protejarea biodiversităţii şi a oamenilor. Ediţia din acest an a pus un accent deosebit pe opiniile tinerilor lideri şi a inclus evenimente speciale privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă. În cadrul unui "sat global" virtual al ZED au fost prezentate proiecte inovatoare şi rapoarte inovatoare cu privire la soluţiile de dezvoltare durabilă, elaborate de peste 150 de organizaţii din întreaga lume.

Evenimentul a fost inaugurat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Printre vorbitorii şi participanţii de nivel înalt s-au numărat: Jutta Urpilainen, comisarul pentru parteneriate internaţionale; Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit; Amina Mohammed, secretarul general adjunct al Organizaţiei Naţiunilor Unite; Henrietta Fore, director executiv al UNICEF; Maimunah Mohd Sharif, director executiv al UN-Habitat; Idris Elba, ambasador al bunăvoinţei pentru Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă; Christian Samper, preşedinte şi director general al Wildlife Conservation Society. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)