Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a hotărât, în 1994, marcarea în fiecare an la 17 iunie a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei.

Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei 2021 va avea ca obiectiv transformarea terenurilor degradate în terenuri sănătoase, informează ONU pe site-ul său (https://www.un.org).

Refacerea terenurilor degradate aduce creştere economică, creează locuri de muncă, măreşte veniturile şi creşte securitatea alimentară. Ajută la recuperarea biodiversităţii. Blochează emisiile de carbon care generează efectul de încălzire globală, încetinind schimbările climatice. De asemenea, poate diminua impactul schimbărilor climatice şi poate sprijini o redresare ecologică în urma pandemiei COVID-19, arată ONU.

Pentru a răspunde unei cereri tot mai mari de alimente, materii prime, autostrăzi şi case, aproape trei sferturi din suprafaţa pământului a fost modificată de oameni. Evitarea, încetinirea şi inversarea pierderii terenurilor productive şi a ecosistemelor naturale este urgentă şi importantă pentru o recuperare rapidă în urma pandemiei şi pentru garantarea supravieţuirii pe termen lung a oamenilor şi a planetei.

Potrivit ONU, deşertificarea este fenomenul care afectează terenurile în zone aride, semiaride şi uscate. Este cauzată în principal de activităţile umane şi de variaţiile climatice. Deşertificarea nu se referă la extinderea deşerturilor existente. Aceasta se întâmplă deoarece ecosistemele uscate, care acoperă mai mult de o treime din suprafaţa globului, sunt extrem de vulnerabile la supraexploatarea şi utilizarea inadecvată a terenurilor. Sărăcia, instabilitatea politică, despăduririle, supraaglomerarea şi practicile de irigare necorespunzătoare pot submina productivitatea terenului.

Ziua mondială de combatere a deşertificării şi secetei este marcată în fiecare an în vederea promovării eforturilor internaţionale de combatere a deşertificării, pentru conştientizarea publică. De asemenea, marcarea acestei zile este un bun prilej pentru a reaminti tuturor că neutralizarea degradării terenurilor este realizabilă prin rezolvarea problemelor, implicarea puternică a comunităţii şi cooperarea la toate nivelurile.

Problema necesită şi mai multă atenţie în prezent. Când terenul se degradează şi nu mai este productiv, spaţiile naturale se deteriorează şi se transformă. Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră cresc şi biodiversitatea scade. De asemenea, înseamnă că există mai puţine spaţii sălbatice pentru tamponarea zoonozelor, cum ar fi COVID-19, arată ONU.

Prin urmare, Convenţia pentru combaterea deşertificării (UNCCD) face apel la toţi membrii comunităţii globale să trateze pământul ca pe un capital natural limitat şi preţios, să acorde prioritate sănătăţii sale în redresarea în urma pandemiei şi să facă eforturi pentru refacerea terenurilor în timpul Deceniului ONU privind restaurarea ecosistemelor 2021-2030.

* Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia pentru combaterea deşertificării (UNCCD) la 17 iunie 1994.

UNCCD abordează în special zonele sub-umede aride, semiaride şi uscate, cunoscute sub numele de zonele uscate, unde se găsesc unele dintre cele mai vulnerabile ecosisteme. Un număr de 195 de părţi ale Convenţiei colaborează pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă pentru persoanele din zonele uscate, pentru a menţine şi a restabili productivitatea solului şi pentru a atenua efectele secetei. UNCCD se angajează în mod special să adopte o abordare de jos în sus, încurajând participarea localnicilor la combaterea deşertificării şi a degradării terenurilor, potrivit ONU.

Dat fiind că dinamica terenului, a climei şi a biodiversităţii este strâns legată, UNCCD colaborează îndeaproape cu celelalte două convenţii de la Rio; Convenţia privind diversitatea biologică (CBD) şi Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), pentru a răspunde acestor provocări complexe printr-o abordare integrată şi o utilizare cât mai bună a resurselor naturale.

În 2020, marcarea Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei s-a axat pe schimbarea atitudinilor publice faţă de principala cauză a deşertificării şi degradării terenurilor - producţia şi consumul neîntrerupt. AGERPRES/(Documentare-Mariana Zbora-Ciurel; editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)