Catedrala Echmiadzin, unul dintre cele mai vechi lăcaşe de cult creştine, se află în localitatea Echmiadzin din Armenia. Este un important loc de pelerinaj şi totodată una dintre cele mai vizitate destinaţii ale Armeniei.

Echmiadzin se află în regiunea Armavir, vestul Armeniei. Aici a existat o aşezare din cele mai vechi timpuri, potrivit siturilor arheologice situate în interiorul şi în imediata apropiere a oraşului. Anterior, oraşul a fost cunoscut drept Vagharshapat, din epoca dezvoltării sale în timpul domniei regelui Vagharsh I Arshakuni (117-140 d.Hr.). Denumirea Echmiadzin a fost utilizată concomitent alături de Vagharshapat după adoptarea creştinismului, în 301 d.Hr., potrivit https://whc.unesco.org.

Prin decizia adoptată de regele Tiridate al III-lea, Armenia devine primul stat în care creştinismul este asumat ca religie oficială, potrivit lucrării "Enciclopedia statelor lumii" (Editura Meronia, Bucureşti, 2005). Oraşul Echmiadzin a fost în acea perioadă capitală a regatului armean.

Edificiile religioase din Echmiadzin sunt martore ale pătrunderii creştinismului în Armenia şi ale evoluţiei unei arhitecturi ecleziastice armene unice, determinând o influenţă profundă asupra dezvoltării arhitecturale şi artistice în regiune. Ele ilustrează grafic evoluţia şi înflorirea tipului de biserică armenească cu plan cruciform şi cupolă centrală, indică https://whc.unesco.org.

Catedrala Echmiadzin, leagănul creştinismului din Armenia, a fost construită între anii 301- 303 d. Hr., în timpul domniei regelui Tiridate al III-lea, de către Sfântul Grigorie Luminătorul, pe locul indicat în vis acestuia din urmă de către Mântuitorul Iisus Hristos. În limba armeană, cuvântul "Echmiadzin" semnifică "locul în care Iisus a coborât din Ceruri", potrivit https://www.crestinortodox.ro. Planul cruciform al catedralei cu patru abside şi o cupolă centrală susţinută pe patru stâlpi este contribuţia remarcabilă a arhitecturii ecleziastice armene la arhitectura creştină în ansamblul ei. Această inovaţie a arhitecţilor armeni s-a răspândit în afara ţării, în Bizanţ şi apoi în Europa Centrală şi de Vest, conform https://whc.unesco.org..

Iniţial, construcţia a fost realizată sub forma unei bazilici simple, iar ulterior a devenit o catedrală cu o cupolă în centru. De-a lungul secolelor, catedrala a cunoscut numeroase renovări şi restaurări. Are clopotniţă şi o serie de rotonde, indică https://www.crestinortodox.ro.

Pe lângă arhitectură, catedrala se distinge de alte biserici armene prin picturile sale originale din frescele interioare. Între anii 1712-1721, pictorul armean Naghash Hovnatan a realizat în interiorul catedralei picturi însemnate. Alte serii de picturi au fost realizate la Catedrala Echmiadzin în decursul secolelor XVIII şi XIX, menţionează https://whc.unesco.org.

Muzeul catedralei găzduieşte veşminte religioase, brodate cu fir de aur şi perle, draperii imprimate, cuverturi brodate, cruci, obiecte religioase din aur şi argint, majoritatea acestora datând din secolele XVII-XIX. Muzeul găzduieşte şi un crucifix din lemn, datând din secolul X, unul dintre cele mai vechi astfel de obiecte din Armenia. Unul dintre cele mai importante manuscrise din lume, găsit la Catedrala Echmiadzin, este Biblia de la Echmiadzin, care datează din 989, potrivit https://www.crestinortodox.ro.

Arhitectura Bisericii Armeneşti din Bucureşti îşi are izvorul de inspiraţie în Catedrala din Echmiadzin.

În 2000, Catedrala Echmiadzin împreună cu alte biserici medievale timpurii situate în apropiere au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: Captură www.whc.unesco.org