La 18 iunie 2021 este marcată pentru prima dată Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist.

Deputaţii au adoptat la 17 iunie 2020, în unanimitate, cu 298 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege privind declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist". Proiectul de lege a fost adoptat de Senat la 2 octombrie 2019, potrivit http://www.cdep.ro/.

La 10 iulie 2020, preşedintele României Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 380/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 18 iunie ca Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 10 iulie 2020 şi a intrat în vigoare la 13 iulie 2020.

Legea prevede că Parlamentul, preşedintele României, Guvernul, precum şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări dedicate comemorării acestei zile.

Iniţiatorii acestei propuneri legislative sunt 25 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al PNL şi un senator independent. Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ este justificat de dramele şi pierderile suferite de victimele deportate în Bărăgan de către regimul comunist, fiind cea mai de amploare deportare din istoria României. "Ziua de 18 iunie 1951, a doua zi de Rusalii - Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh (Sfântului Spirit) -, din cauza ticăloşiei regimului comunist, s-a transformat într-una fatidică pentru aproximativ 44.000 de compatrioţi (din care 10.000 de copii cu vârste cuprinse între 0-14 ani) care au fost "dezrădăcinaţi" de pe o fâşie de 25 km la graniţa cu Iugoslavia" se arată în expunerea de motive, potrivit http://www.cdep.ro/.

În România comunistă, deportarea/delocalizarea persoanelor prin mijloace represive şi-a găsit inspiraţia în modelul oferit de gulagul sovietic. În întreaga perioadă comunistă, bănăţeni, olteni, bulgari, sârbi, nemţi, evrei, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportaţi din zona lor de origine spre alte localităţi din România sau în plin câmp, unde au fost obligaţi să îşi construiască propriile sate, arată http://www.memorialuldeportarii.ro/.

Lăsaţi  în mijlocul câmpiei, deportaţii şi-au construit la început bordeie, locuinţe ale sărăciei

Sursa foto: https: historia.ro

Începute în 1944, primele acţiuni de deportare i-au vizat pe etnicii germani acuzaţi de colaborare cu autorităţile naziste. A urmat delocalizarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte întreprinderi comerciale. Ţăranii, care s-au opus colectivizării, au fost, la rândul lor, deportaţi.

Cu mic,  cu mare, familiile de deportaţi s-au apucat să facă chirpici.

Sursa foto: https: historia.ro

Cel mai tragic episod al acestei măsuri represive a avut loc la 18 iunie 1951, când aproximativ 44.000 de persoane de pe o fâşie de 25 de km la graniţa cu Iugoslavia au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide şi represive acţiuni organizate de autorităţile comuniste. Deportaţii, provenind din Banat şi Oltenia, au înfiinţat în Bărăgan 18 noi sate: Viişoara (raion Slobozia), Răchitoasa (raion Feteşti), Olaru (raion Călăraşi), Salcâmi (raion Feteşti), Dâlga (raion Lehliu), Movila Gâldăului (raion Feteşti), Valea Viilor (raion Feteşti), Fundata (raion Slobozia), Dropia (raion Călăraşi), Pelicanu (raion Călăraşi), Ezeru (raion Călăraşi), Lăteşti (raion Feteşti), Măzăreni (raion Brăila), Zagna (raion Brăila), Bumbăcari, Schei (Călmăţui, raion Galaţi), Frumuşiţa (raion Galaţi), Valea Călmăţuiului (Călmăţui, raion Galaţi).

Un băieţel  din satul Olaru plecând la şcoală.

Sursa foto: https: historia.ro

După 1955, foştii deţinuţi politici eliberaţi din închisori au fost trimişi cu domiciliu obligatoriu în diverse localităţi, cei mai mulţi în satele din Bărăgan deja construite ca urmare a deportării din 1951. În 1967, deportarea cetăţenilor români a fost declarată ilegală chiar de autorităţile comuniste. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: memorialuldeportarii.ro