Atletismul, cea mai veche disciplină sportivă, figurează în programul Jocurilor Olimpice moderne de la prima ediţie din 1896 pentru bărbaţi şi din 1928 pentru femei. Cu un nume derivat din grecescul "athos", care înseamnă competiţie, atletismul a evoluat din preistorie până astăzi, diversificându-şi provocările sportive pentru atleţi şi atlete de toate vârstele. Potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro, întrecerile atletice au avut loc chiar de la cea dintâi ediţie a Jocurilor Olimpice antice, iar primii campioni au fost înregistraţi înainte de anul 776 î.Hr. Din 1896, concursurile atletice nu au lipsit niciodată din programul olimpic şi, datorită popularităţii acestui sport, în 1912 a fost înfiinţată federaţia internaţională de profil (IAAF). Competiţia atletică feminină a fost introdusă în premieră la JO din 1928, la Amsterdam, dar numai la anumite discipline.

În prezent, se concurează în 21 de probe olimpice la masculin şi la feminin, la care se mai adaugă trei la bărbaţi şi două la femei. Un eveniment atletic inedit la Tokyo 2020 va fi ştafeta mixtă 4x400m, la care concurează echipe formate din doi bărbaţi şi două femei, notează https://olympics.com/tokyo-2020/en/sports/athletics/. În total, la Tokyo, vor fi 48 de probe atletice. La bărbaţi probele sunt următoarele: 100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1.500 m, 5.000 m, 10.000 m, 110 m garduri, 400 m garduri, 3.000 m obstacole, 4x100 m, 4x400 m, maraton, 20 km marş, 50 km marş, săritura în înălţime, săritura cu prăjina, săritura în lungime, triplu salt, aruncarea greutăţii, aruncarea discului, aruncarea ciocanului, aruncarea suliţei, decatlon. La femei probele sunt următoarele: 100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1.500 m, 5.000 m, 10.000 m, 100 m garduri, 400 m garduri, 3.000 m obstacole, 4x100 m, 4x400 m, maraton, 20 km marş, săritura în înălţime, săritura cu prăjina, săritura în lungime, triplu salt, aruncarea greutăţii, aruncarea discului, aruncarea ciocanului, aruncarea suliţei, heptatlon. Dintre acestea, trei probe olimpice sunt doar masculine, respectiv 110 m garduri, 50 km marş şi decatlon, iar două doar feminine, respectiv 100 m garduri şi heptatlon.

De-a lungul anilor, atletismul a avut şi alte probe în programul olimpic, care nu au mai fost păstrate: 80 metri garduri, pentatlon, 3.000 metri şi 10 kilometri marş.

Probele sportive de atletism la Jocurile Olimpice de vară din acest an se vor desfăşura în ultimele zece zile ale competiţiei, respectiv în perioada 31 iulie - 9 august 2021 la Tokyo, pe Stadionul Olimpic (Japan National Stadium), construit pe locul vechiului stadion naţional, gazdă a Olimpiadei din 1964. Probele de maraton şi marş au fost relocate la Sapporo, la Odori Park, din cauza căldurii.

La Jocurile Olimpice moderne, între 1896 şi 2016, în clasamentul pe medalii la probele de atletism conduc detaşat Statele Unite ale Americii cu 795 de medalii, din care 332 medalii de aur, 259 de argint şi 204 de bronz, fiind urmate de fosta Uniune Sovietică (URSS) cu 193 de medalii, din care 64 de aur, 55 de argint şi 74 de bronz, precum şi de Marea Britanie cu 205 de medalii, din care 55 de aur, 80 de argint şi 70 de bronz. Pe locurile 4 şi 5 se află Finlanda cu 114 medalii, în total, şi Republica Democrată Germană (RDG) cu 109 medalii.

România ocupă la atletism locul al 18-lea cu 35 medalii, din care 11 de aur, 14 de argint şi 10 de bronz. Potrivit COSR, ţara noastră a avut pentru prima dată reprezentanţi în întrecerile olimpice atletice în 1928, la JO de la Amsterdam, absentând la ediţiile JO din 1932, 1940, 1944 şi 1948.

Cele 11 medalii olimpice de aur au fost obţinute de: Constantina Diţă (Beijing 2008, maraton), Gabriela Szabo (Sydney 2000, 5.000 m), Paula Ivan (Seul 1988, 1.500 m), Maricica Puică (Los Angeles 1984, 3.000 m), Doina Melinte (Los Angeles 1984, 800 m), Anişoara Cuşmir (Los Angeles 1984, săritura în lungime), Lia Manoliu (Mexico City 1968, aruncarea discului), Viorica Viscopoleanu (Mexico City 1968, săritura în lungime), Mihaela Peneş (Tokyo 1964, aruncarea suliţei), Iolanda Balaş (Tokyo 1964, săritura în înălţime), Iolanda Balaş (Roma 1960, săritura în înălţime).

Medaliile de argint, în număr de 14, au fost obţinute de atleţii români la următoarele olimpiade: Atena 2004 (400 m garduri - Ionela Tîrlea, triplusalt - Marian Oprea), Sydney 2000 (1.500 m - Violeta Beclea, maraton - Lidia Elena Simon), Atlanta 1996 (1.500 m - Gabriela Szabo), Barcelona 1992 (săritura în înălţime - Galina Astafei), Seul 1988 (3.000 m - Paula Ivan), Los Angeles 1984 (1.500 m - Doina Melinte, aruncarea greutăţii - Mihaela Loghin, săritura în lungime - Vali Ionescu), München 1972 (100 m garduri - Valeria Bufanu, aruncarea discului - Argentina Menis), Mexico City 1968 (800 m - Ileana Silai, aruncarea suliţei - Mihaela Peneş).

Cele zece medalii de bronz au fost obţinute la ediţiile Jocurilor Olimpice de la Atena 2004 (1.500 m - Maria Cioncan), Sydney 2000 (1.500 m - Gabriela Szabo, săritura în înălţime - Oana Manuela Pantelimon), Los Angeles 1984 (1.500 m - Maricica Puică, 400 m garduri - Cristieana Cojocaru, 800 m - Fiţa Lovin, aruncarea discului - Florenţa Crăciunescu), Montreal 1976 (aruncarea suliţei - Gheorghe Megelea), Tokyo 1964 (aruncarea discului - Lia Manoliu), Roma 1960 (aruncarea discului - Lia Manoliu).

Întrecerile de atletism de la Jocurile Olimpice au fost umbrite şi de multe cazuri de dopaj. Dintre cazurile de dopaj pot fi amintite: 1976 - Danuta Rosani (Polonia); 1984 - Vésteinn Hafsteinsson (Islanda), Gianpaolo Urlando (Italia), Martti Vainio (Finlanda, medalie de argint retrasă la 10.000 m), Anna Verouli (Grecia); 1988 - Ben Johnson (SUA), testat pozitiv după victoria în finala de la 100 metri la Jocurile Olimpice de la Seul, a fost exclus din competiţii şi suspendat patru ani; 1992 - Madina Biktagirova (Echipa unificată), Bonnie Dasse (SUA), Jud Logan (SUA), Nijole Medvedeva (Lituania); 1996 - Iva Prandzheva (Bulgaria), Natalya Shekhodanova (Rusia); 2004 - Konstantinos Kenteris şi Ekaterini Thanou (Grecia), acuzaţi că s-au sustras controlului antidoping, Adrian Annus şi Róbert Fazekas (Ungaria), Irina Korzhanenko (Rusia), toţi trei medaliaţi cu aur au fost descalificaţi pentru dopaj, etc.

La ediţia trecută a Jocurilor Olimpice, de la Rio de Janeiro (Brazilia - 2016) printre medaliaţii cu aur la probele de atletism s-au numărat, la bărbaţi, Usain Bolt (Jamaica, 100 m, 200 m), Wayde van Niekerk (Africa de Sud, 400 m), Mo Farah (Marea Britanie, 5.000 m, 10.000 m), Omar McLeod (Jamaica, 110 m garduri), Jamaica (Asafa Powell, Yohan Blake, Nickel Ashmeade, Usain Bolt, 4x100 m), Eliud Kipchoge (Kenya, maraton), Matej Tóth (Slovacia, 50 km marş), Derek Drouin (Canada, săritura în înălţime), Christian Taylor (SUA, triplu salt), Ryan Crouser (SUA, aruncarea greutăţii), Dilshod Nazarov (Tadjikistan, aruncarea ciocanului) etc. La femei, au obţinut aurul olimpic, printre altele: Elaine Thompson (Jamaica, 100 m şi 200 m), Shaunae Miller (Bahamas, 400 m), Caster Semenya (Africa de Sud, 800 m), Faith Kipyegon (Kenya, 1.500 m), Brianna Rollins (SUA, 400 m garduri), SUA (4x100 m, 4x400 m), Jemima Sumgong (Kenya, maraton), Ruth Beitia (Spania, săritura în înălţime), Michelle Carter (SUA, aruncarea suliţei) etc. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: IOC / olympics.com