Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte în zilele de 7-8 iunie 2021, la Luxemburg, pe agenda discuţiilor aflându-se, între altele, subiecte precum combaterea conţinutului ilegal online, protecţia şi promovarea drepturilor fundamentale, combaterea criminalităţii şi a terorismului, spaţiul Schengen, migraţia şi azilul, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Pe 7 iunie, în prima zi a reuniunii, miniştrii justiţiei din cadrul Consiliului JAI vor aborda combaterea conţinutului ilegal online, e-jutiţia, drepturile fundamentale, protecţia adulţilor vulnerabili.

Cu privire la combaterea conţinutului ilegal online, miniştrii justiţiei vor discuta subiectul în contextul propunerii de act legislativ privind serviciile digitale. Scopul urmărit este de a moderniza normele care reglementează serviciile digitale la nivelul UE. Propunerea ţine de competenţa Consiliului Competitivitate, dar include dispoziţii foarte relevante pentru lupta împotriva conţinutului ilegal online în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne.

Miniştrii de resort îşi propun, de asemenea, să stabilească o abordare generală referitoare la regulamentul privind serviciile transfrontaliere de e-justiţie în Europa (e-CODEX), care ar permite autorităţilor judiciare să comunice între ele în mod securizat. Noile norme propuse ar institui în mod formal sistemul e-CODEX la nivelul UE, oferindu-i un temei juridic clar, mai notează https://www.consilium.europa.eu/.

În ceea ce priveşte drepturile fundamentale, Consiliul JAI îşi propune să convină asupra unei abordări generale referitoare la noile norme care modifică regulamentul privind înfiinţarea Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Obiectivul modificărilor este de a spori eficienţa, relevanţa şi guvernanţa agenţiei şi de a clarifica sfera activităţilor sale în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Agenţia pentru Drepturi Fundamentale (ADF) a fost înfiinţată în 2007 şi are rolul de a oferi consiliere pe bază de dovezi cu privire la drepturile fundamentale. ADF lucrează în strânsă colaborare cu instituţiile, organismele şi agenţiile UE, cu parlamentele naţionale şi guvernele din UE, Consiliul Europei, grupuri şi organizaţii care lucrează în domeniul drepturilor fundamentale, ONU, OSCE etc, scrie site-ul https://europa.eu/.

Tot la 7 iunie, se preconizează adoptarea de către Consiliu a unor concluzii privind protecţia adulţilor vulnerabili în întreaga UE, în ceea ce priveşte atât teme de drept civil, cât şi teme de drept penal.

Miniştrii justiţiei vor face, de asemenea, bilanţul negocierilor în curs cu privire la aderarea UE la Convenţia europeană a drepturilor omului, instituirea Parchetului European (EPPO) sau probele electronice, conform https://www.consilium.europa.eu/.

În a doua zi a reuniunii JAI, la 8 iunie, vor fi discutate, de către miniştrii de interne ai UE, subiecte precum combaterea criminalităţii şi a terorismului, migraţie şi azil sau spaţiul Schengen.

Miniştrii afacerilor interne vor discuta despre impactul COVID-19 asupra combaterii criminalităţii. Grupul de combatere a terorismului va furniza informaţii actualizate privind cooperarea dintre autorităţile care se ocupă de combaterea terorismului, în cadrul informării sale periodice pe această temă. Nu în ultimul rând, vor fi trecute în revistă progresele realizate în cadrul discuţiilor privind regulamentul de modificare a Europolului.

În privinţa combaterii terorismului, la 16 martie 2021, Consiliul a adoptat un regulament privind combaterea diseminării conţinutului online cu caracter terorist. Potrivit acestuia, autorităţile competente din statele membre vor avea competenţa de a emite ordine de eliminare adresate furnizorilor de servicii, impunându-le acestora să elimine conţinutul cu caracter terorist sau să blocheze accesul la acesta în toate statele membre. Platformele de internet vor trebui apoi să elimine conţinutul sau să blocheze accesul la acesta în termen de o oră. Noile norme urmează să fie aplicate începând din 2022, mai scrie sursa citată.

Cu privire la migraţie şi azil, miniştrii de interne vor evalua situaţia actuală a noului pact privind migraţia şi azilul. Pactul are scopul de a impulsiona un sistem european comun de returnare, pentru ca normele UE în domeniul migraţiei să devină mai credibile. Sistemul propus va include, de asemenea, o guvernanţă comună pentru migraţie, cu o mai bună planificare strategică, pentru a se asigura alinierea politicilor UE şi a celor naţionale, se arată pe site-ul https://ec.europa.eu/.

Nu în ultimul rând, miniştrii vor purta o primă discuţie cu privire la strategia Schengen, care ar urma să fie prezentată de Comisia Europeană în curând. De asemenea, Comisia va informa miniştrii cu privire la stadiul punerii în aplicare a interoperabilităţii şi, în special, al instituirii Sistemului de intrare/ieşire şi a Sistemului european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile, care se preconizează că vor fi operaţionale până la sfârşitul anului 2022.

***
Anterioarele reuniuni ale JAI au avut loc la 11 martie (miniştrii justiţiei) şi la 12 martie (miniştrii afacerilor interne), având pe agendă teme precum drepturile fundamentale, păstrarea datelor din comunicaţiile electronice de către furnizorii de servicii, formarea profesioniştilor din domeniul justiţiei, Parchetul European (EPPO), Pactul privind azilul şi migraţia etc.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)