Excepţional colorist, autentic deschizător de drumuri între cele două secole, XIX şi XX, pictorul Ştefan Luchian a creat o artă ale cărei principale trăsături sunt simplitatea şi rafinamentul.

"Flori de primavara'"

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO

Născut la Ştefăneşti, judeţul Botoşani, în ziua de 1 februarie 1868, Ştefan Luchian a urmat cursurile Liceului ''Sf. Sava'' şi pe cele ale Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1885-1889), frecventând, în paralel, şi clasa de flaut de la Conservatorul bucureştean, potrivit dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

''Albăstrele''

Sursa foto: radioromaniacultural.ro

Şi-a continuat apoi, timp de un an, studiile la München, la Academia de Arte Frumoase, precum şi la Academia Julian din Paris (1891-1892), fiind atras îndeosebi de creaţia lui Lacroix şi de cea a lui Courbet. În 1893, a revenit în ţară. Aici a fost nevoit să muncească din greu pentru a se întreţine, realizând panouri pentru vapoare şi zugrăvind biserici.

A organizat, împreună cu alţi artişti, ''Salonul artiştilor independenţi'', în anul 1895, la Bucureşti. A expus, începând cu 1902, la societatea ''Tinerimea artistică'', devenind unul din cei mai apreciaţi pictori în epocă.

"Autoportret"

Sursa foto: radioromaniacultural.ro

A evocat Războiul de Independenţă (1877-1878) în picturi de tinereţe, de mici dimensiuni, intitulate ''Roşior'' sau ''Soldaţi atacând''.

Ştefan Luchian a realizat picturile interioare ale Bisericii ''Sf. Alexandru'' din Alexandria, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea.

A fost în egală măsură peisagist, portretist, autor de compoziţie şi naturi statice, îndeosebi flori, ridicând acest gen la un înalt nivel de abordare artistică.

Dintre operele sale, executate în diverse tehnici şi de o tematică diversă, amintim: peisajele ''Ultima cursă de toamnă'' (1892), ''Margine de crâng'' (1903), ''Marea Neagră la Tuzla'' (1904), ''Sălciile de la Chiajna'' (1906), ''Fântâna de la Brebu'' (1908), ''După ploaie'' (1909), ''Moara de la poduri'' (1909), ''Pe dealul Hinganilor'' (1909), ''Vara'' (1912); portretele ''Safta florăreasa'' (1901), ''Moş Nicolae Cobzarul'' (1906); compoziţiile şi naturile statice ''Dumitriţa'' (1904), ''Părăluţe'' (1907), ''Garoafe'' (1907), ''Flori de tufănică'' (1908), ''Anemone'' (1910), ''Trandafiri'' (1910), ''Maci'' (1910); autoportretele (''Un zugrav'', 1907 etc.).

Ştefan Luchian a murit la 7 iunie 1916, la Bucureşti. A fost ales, la 28 octombrie 1948, membru post-mortem al Academiei Române.

În 1981, a avut loc premiera filmului biografic "Ştefan Luchian", regizat de Nicolae Mărgineanu. Pelicula prezintă viaţa marelui pictor român. După ce începe viaţa de artist cu mult succes, Ştefan Luchian, interpretat de actorul Ion Caramitru, primeşte o moştenire importantă care îl scapă de grijile materiale. Luchian este şi sportiv, fiind câştigător al primei curse de velocipede pe ruta Giurgiu-Bucureşti. Merge mereu la celebrele "bătăi cu flori" de la Şosea şi este client al cafenelei Fialkovsky, locul de întâlnire al artiştilor vremii.

Curând apar primele semne ale bolii, care îl va duce la paralizie. Merge din ce în ce mai greu, sprijinit în baston. Rămas fără bani, e părăsit de iubită şi de prieteni. Se concentrează asupra picturii, dar mânuieşte tot mai greu pensulele. Picturile lui se bucură de succes, dar curând ajunge să picteze cu penelul legat de mână, pentru că degetele îi paralizaseră. Cu puţin timp înainte de a muri, Luchian primeşte vizita lui George Enescu, muzicianul venind să-i cânte la vioară.

Sursa foto: georgeenescu.ro  

Din distribuţia filmului fac parte mari actori, precum Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Adrian Pintea, Maria Ploae, George Constantin, Florin Călinescu.

Filmul "Ştefan Luchian" a fost distins cu Premiul pentru imagine al Festivalului ACIN (1981), Premiul pentru imagine şi Premiul special al juriului pentru interpretare masculină al Festivalului de la Costineşti (1981), Premiul CIDALC al Festivalului de la Karlovy Vary (1982), scrie site-ul cinemaraton.ro.

În ziua de 28 iunie 2016, Biblioteca Academiei Române a vernisat expoziţia "Ştefan Luchian - Desenator", comemorând astfel centenarul morţii artistului. În aceeaşi zi, Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, împreună cu Institutul de Istoria Artei "George Oprescu" din cadrul Academiei Române, în colaborare cu Universitatea de Arte Bucureşti, a organizat Conferinţa Naţională "Ştefan Luchian şi epoca sa", potrivit acad.ro.

Sursa foto: bnr.ro

La 26 februarie 2018, Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema "150 de ani de la naşterea lui Ştefan Luchian". Aversul monedei redă o compoziţie care prezintă imaginile a două lucrări ale pictorului Ştefan Luchian: în prim-plan, pe şevalet, "Anemone", iar în plan secund "Fântâna de la Brebu"; inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", stema României, valoarea nominală "10 LEI" şi anul de emisiune "2018". Reversul monedei prezintă autoportretul lui Ştefan Luchian, inscripţia "STEFAN LUCHIAN" şi anii între care a trăit pictorul, "1868 - 1916".

Sursa foto: bnr.ro

La 23 aprilie 2021, a fost inaugurat singurul muzeu din România dedicat pictorului Ştefan Luchian, în localitatea natală a artistului. Evenimentul a avut loc în prezenţa mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, Teofan, care a oficiat slujba de sfinţire a noului muzeu, a preşedintelui Consiliului Judeţean, Doina Federovici, a primarului oraşului Ştefăneşti, Florin Buţura, a numeroşi parlamentari şi oameni de cultură. Muzeul funcţionează într-o clădire recent reabilitată în baza unui proiect cu finanţare de la bugetul judeţului şi a fost redeschis după aproape 25 de ani de la închiderea sa, ca urmare a stării avansate de degradare a imobilului.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU/AGERPRES FOTO

Expoziţia de bază cuprinde piese de artă plastică şi de sculptură din colecţiile Muzeului Judeţean, conturând expoziţia intitulată "Artişti pentru Luchian", dar şi bunuri culturale aparţinând familiei pictorului, donate de Fundaţia "Ştefan Luchian", care formează "Camera - atelier a lui Ştefan Luchian". AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: radioromaniacultural.ro