DOCUMENTAR: 105 ani de la moartea pictorului Ştefan Luchian (7 iunie)
Excepţional colorist, autentic deschizător de drumuri între cele două secole, XIX şi XX, pictorul Ştefan Luchian a creat o artă ale cărei principale trăsături sunt simplitatea şi rafinamentul.
"Flori de primavara'"
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
Născut la Ştefăneşti, judeţul Botoşani, în ziua de 1 februarie 1868, Ştefan Luchian a urmat cursurile Liceului ''Sf. Sava'' şi pe cele ale Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1885-1889), frecventând, în paralel, şi clasa de flaut de la Conservatorul bucureştean, potrivit dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
''Albăstrele''
Sursa foto: radioromaniacultural.ro
Şi-a continuat apoi, timp de un an, studiile la München, la Academia de Arte Frumoase, precum şi la Academia Julian din Paris (1891-1892), fiind atras îndeosebi de creaţia lui Lacroix şi de cea a lui Courbet. În 1893, a revenit în ţară. Aici a fost nevoit să muncească din greu pentru a se întreţine, realizând panouri pentru vapoare şi zugrăvind biserici.
A organizat, împreună cu alţi artişti, ''Salonul artiştilor independenţi'', în anul 1895, la Bucureşti. A expus, începând cu 1902, la societatea ''Tinerimea artistică'', devenind unul din cei mai apreciaţi pictori în epocă.
"Autoportret"
Sursa foto: radioromaniacultural.ro
A evocat Războiul de Independenţă (1877-1878) în picturi de tinereţe, de mici dimensiuni, intitulate ''Roşior'' sau ''Soldaţi atacând''.
Ştefan Luchian a realizat picturile interioare ale Bisericii ''Sf. Alexandru'' din Alexandria, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea.
A fost în egală măsură peisagist, portretist, autor de compoziţie şi naturi statice, îndeosebi flori, ridicând acest gen la un înalt nivel de abordare artistică.
Dintre operele sale, executate în diverse tehnici şi de o tematică diversă, amintim: peisajele ''Ultima cursă de toamnă'' (1892), ''Margine de crâng'' (1903), ''Marea Neagră la Tuzla'' (1904), ''Sălciile de la Chiajna'' (1906), ''Fântâna de la Brebu'' (1908), ''După ploaie'' (1909), ''Moara de la poduri'' (1909), ''Pe dealul Hinganilor'' (1909), ''Vara'' (1912); portretele ''Safta florăreasa'' (1901), ''Moş Nicolae Cobzarul'' (1906); compoziţiile şi naturile statice ''Dumitriţa'' (1904), ''Părăluţe'' (1907), ''Garoafe'' (1907), ''Flori de tufănică'' (1908), ''Anemone'' (1910), ''Trandafiri'' (1910), ''Maci'' (1910); autoportretele (''Un zugrav'', 1907 etc.).
Ştefan Luchian a murit la 7 iunie 1916, la Bucureşti. A fost ales, la 28 octombrie 1948, membru post-mortem al Academiei Române.
În 1981, a avut loc premiera filmului biografic "Ştefan Luchian", regizat de Nicolae Mărgineanu. Pelicula prezintă viaţa marelui pictor român. După ce începe viaţa de artist cu mult succes, Ştefan Luchian, interpretat de actorul Ion Caramitru, primeşte o moştenire importantă care îl scapă de grijile materiale. Luchian este şi sportiv, fiind câştigător al primei curse de velocipede pe ruta Giurgiu-Bucureşti. Merge mereu la celebrele "bătăi cu flori" de la Şosea şi este client al cafenelei Fialkovsky, locul de întâlnire al artiştilor vremii.
Curând apar primele semne ale bolii, care îl va duce la paralizie. Merge din ce în ce mai greu, sprijinit în baston. Rămas fără bani, e părăsit de iubită şi de prieteni. Se concentrează asupra picturii, dar mânuieşte tot mai greu pensulele. Picturile lui se bucură de succes, dar curând ajunge să picteze cu penelul legat de mână, pentru că degetele îi paralizaseră. Cu puţin timp înainte de a muri, Luchian primeşte vizita lui George Enescu, muzicianul venind să-i cânte la vioară.
.jpg)
Sursa foto: georgeenescu.ro
Din distribuţia filmului fac parte mari actori, precum Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Adrian Pintea, Maria Ploae, George Constantin, Florin Călinescu.
Filmul "Ştefan Luchian" a fost distins cu Premiul pentru imagine al Festivalului ACIN (1981), Premiul pentru imagine şi Premiul special al juriului pentru interpretare masculină al Festivalului de la Costineşti (1981), Premiul CIDALC al Festivalului de la Karlovy Vary (1982), scrie site-ul cinemaraton.ro.
În ziua de 28 iunie 2016, Biblioteca Academiei Române a vernisat expoziţia "Ştefan Luchian - Desenator", comemorând astfel centenarul morţii artistului. În aceeaşi zi, Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, împreună cu Institutul de Istoria Artei "George Oprescu" din cadrul Academiei Române, în colaborare cu Universitatea de Arte Bucureşti, a organizat Conferinţa Naţională "Ştefan Luchian şi epoca sa", potrivit acad.ro.
Sursa foto: bnr.ro
La 26 februarie 2018, Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema "150 de ani de la naşterea lui Ştefan Luchian". Aversul monedei redă o compoziţie care prezintă imaginile a două lucrări ale pictorului Ştefan Luchian: în prim-plan, pe şevalet, "Anemone", iar în plan secund "Fântâna de la Brebu"; inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", stema României, valoarea nominală "10 LEI" şi anul de emisiune "2018". Reversul monedei prezintă autoportretul lui Ştefan Luchian, inscripţia "STEFAN LUCHIAN" şi anii între care a trăit pictorul, "1868 - 1916".
Sursa foto: bnr.ro
La 23 aprilie 2021, a fost inaugurat singurul muzeu din România dedicat pictorului Ştefan Luchian, în localitatea natală a artistului. Evenimentul a avut loc în prezenţa mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, Teofan, care a oficiat slujba de sfinţire a noului muzeu, a preşedintelui Consiliului Judeţean, Doina Federovici, a primarului oraşului Ştefăneşti, Florin Buţura, a numeroşi parlamentari şi oameni de cultură. Muzeul funcţionează într-o clădire recent reabilitată în baza unui proiect cu finanţare de la bugetul judeţului şi a fost redeschis după aproape 25 de ani de la închiderea sa, ca urmare a stării avansate de degradare a imobilului.
Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU/AGERPRES FOTO
Expoziţia de bază cuprinde piese de artă plastică şi de sculptură din colecţiile Muzeului Judeţean, conturând expoziţia intitulată "Artişti pentru Luchian", dar şi bunuri culturale aparţinând familiei pictorului, donate de Fundaţia "Ştefan Luchian", care formează "Camera - atelier a lui Ştefan Luchian". AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: radioromaniacultural.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 22-26 iunie 2026
Respingerea de către parlament a Guvernului Adrian Veștea, consultările președinte-partide în vederea desemnării unui nou premier, anunțul președintelui Nicușor Dan că se conturează formarea unui guvern minoritar, decizia PSD de a-l susține pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier, decizia PNL, USR și UDMR de a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier,
Săptămâna europeană 22-26 iunie 2026
Adoptarea de către Consiliul UE a două regulamente ce finalizează procesul de adoptare a acordului comercial SUA-UE, Summitul UE-Republica Moldova din 22 iunie, anunțul Comisiei Europene privind deblocarea primei tranșe de 3,2 miliarde de euro din împrumutul de 90 de mld. de euro pentru Ucraina, discuțiile despre Brexit și 'Rejoin' în Regatul Unit, precum
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul și actorul Chris Isaak
Chris Isaak, actor și muzician american, faimos pentru vocea sa melancolică, este unul dintre adepții stilurilor rock și country, care au fost combinate pentru prima oară în timpul anilor '50, fiind adesea comparat cu legende precum Elvis Presley sau Roy Orbison. De-a lungul carierei sale de peste trei decenii, artistul a vândut discuri de platină și a fost n
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel are loc, la Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti', în perioada 25-28 iunie, conform https://muzeul-satului.ro/. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele 'Sânpetru de vară' sau 'Moșii de Sâ
26 iunie - Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii (ONU)
Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii este marcată la 26 iunie, în fiecare an, semnificând reînnoirea angajamentelor, în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunțarea acțiunilor de tortură și pedepsirea făptașilor, inclusiv prin măsuri împotriva comerțului cu bunuri utilizate pentru pedeapsa
26 iunie - Ziua Drapelului Național
Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/. Drapelul, stema, sigiliul, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie sunt simbolurile noastre naționale, conform Art. 12 din Const
26 iunie - Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (ONU)
La 26 iunie este marcată anual Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (International Day Against Drug Abuse and Illicit Trafficking), menită să consolideze acțiunea și cooperarea pentru realizarea unei lumi fără abuz de droguri, indică site-ul Oficiului Națiunilor Unite Pentru Droguri și Criminalitate (UNODC),
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Ioan, episcopul Goției Greco-catolice Sf. cuv. David din Tesalonic Romano-catolice Ss. Ioan și Paul, m.; Josemaria Escriva, pr. Sfântul Cuvios David este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 iunie
Este a 177-a zi a anului 2026. Au mai rămas 188 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 18 h 24 m și apune la 02 h 28 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A doua reuniune a Summitului Flancului Estic / Formatul Helsinki (Gdansk, 25 iunie)
A doua reuniune a Summitul Flancului Estic / Formatul Helsinki are loc la Gdansk, Polonia, în 25 iunie 2026. Agenda reuniunii se va concentra pe coordonarea între statele membre UE din imediata vecinătate a Federației Ruse, în vederea implementării Planului Readiness 2030 și a tuturor celorlalte instrumente europene destinate sporirii capacității de apărare
PERSONALITATEA ZILEI: Poeta austriacă Ingeborg Bachmann
Ingeborg Bachmann este considerată una dintre cele mai importante poete și prozatoare de limbă germană ale secolului XX. În opera sa, ea se concentrează cu predilecție asupra rolului femeilor într-o societate patriarhală, asupra consecințelor războiului și ale păcii, precum și asupra diversității suferinței umane individuale, notează site-ul Forumului Cultural Au
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2025-2026)
Cel puțin 32 de persoane și-au pierdut viața și alte peste 700 au fost rănite în urma a două seisme cu magnitudinea 7,2, respectiv 7,5, care au zguduit țara la 24 iunie 2026, transmit agențiile EFE și
25 iunie - Ziua internațională a navigatorului
Ziua internațională a navigatorului este marcată la 25 iunie, în fiecare an, cu scopul de a recunoaște contribuția marinarilor din întreaga lume la comerțul internațional pe mare, la economia mondială și la societatea civilă în ansamblu și își propune să atragă atenția globală asupra problemelor care le afectează munca și viața marinarilor.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Mc. Fevronia; Sf. Mc. Orentie și frații săi; Sf. Mc. Livia Greco-catolice Sf. cuv. m. Febronia Romano-catolice Sf. Wilhelm, abate Sfânta Cuvioasă Muceniță Fevronia este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 iunie
Este a 176-a zi a anului 2026. Au mai rămas 189 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 17 h 19 m și apune la 02 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)