Turneul final al Campionatului European de Fotbal din 1996, ajuns la ediţia cu numărul zece, a fost disputat în Anglia, între 8 şi 30 iunie, sub sloganul "când fotbalul se întoarce acasă". În premieră, la turneul final au participat 16 echipe, împărţite în patru grupe, cu opt echipe calificate în sferturi, potrivit deciziei luate de UEFA la 30 noiembrie 1992.

Preliminariile au fost disputate de 47 de echipe, împărţite în opt grupe. Câştigătoarele grupelor se calificau direct la turneul final, alături de cele mai performante şase ocupante ale locului secund. Celelalte două echipe care au ocupat locuri secunde în grupe, Olanda şi Irlanda, au disputat un meci de baraj pe teren neutru, la 13 decembrie 1995, câştigat de batavi cu 2-0.

Pentru prima dată în istoria Campionatului European, fiecare victorie a fost răsplătită cu trei puncte, în loc de cele două de până atunci, pentru a pune în acord regulamentul competiţiei cu cel implementat în campionatele interne.

Întrecerea fotbalistică din Anglia a stabilit un record de audienţă, în total aproximativ 1.300.000 de persoane urmărind din tribune meciurile, potrivit bbc.com, număr ce avea să fie depăşit abia în 2012.

Foto: (c) MIHAI SAVU/Arhiva istorică AGERPRES 

Cele patru grupe de la turneul final au fost: Grupa A - Anglia, Elveţia, Olanda, Scoţia; Grupa B - Spania, Bulgaria, România, Franţa; Grupa C - Germania, Cehia, Italia, Rusia; Grupa D - Danemarca, Portugalia, Turcia, Croaţia.

Stadioanele care au găzduit meciurile turneului final au fost: Wembley, în Londra; Old Trafford în Manchester; Anfield în Liverpool; Villa Park în Birmingham; Elland Road în Leeds; Hillsborough în Sheffield; City Ground în Nottingham şi St. James' Park în Newcastle.

România s-a calificat din grupa 1 preliminară, unde a terminat înaintea Franţei, a Slovaciei şi a Poloniei, însă a făcut o figură palidă la turneul final, nereuşind să câştige niciun punct în cele trei meciuri.

În sferturile de finală, desfăşurate în zilele de 21 şi 22 iunie, Franţa a trecut de Olanda după loviturile de departajare, Cehia a învins Portugalia cu 1-0, Germania a câştigat meciul cu Croaţia, scor 2-1, iar Anglia a trecut, la penalty-uri, de Spania.

Foto: (c) MIHAI SAVU/Arhiva istorică AGERPRES 

Semifinalele au fost programate la 26 iunie.

La Manchester, Franţa a întâlnit selecţionata Cehiei. După egalul alb înregistrat la finalul prelungirilor, loteria loviturilor de departajare a trimis Cehia în finala competiţiei.

La Londra, Germania a întâlnit echipa ţării gazdă. După 1-1 la finalul prelungirilor, la penalty-uri s-au impus germanii.

Marea finală s-a disputat la 30 iunie, pe Wembley. În tribune au asistat 73.611 de spectatori, potrivit independent.co.uk. Confruntarea dintre echipele Cehiei şi Germaniei a rămas în istoria Campionatului European ca fiind prima decisă prin ''golul de aur''. Cehia a condus prin reuşita lui Patrik Berger, în minutul 58, din penalty, iar rezerva Oliver Bierhoff a egalat cu o lovitură de cap în min. 73. Acelaşi atacant german a devenit erou, după ce a înscris golul ce a adus germanilor titlul continental, la cinci minute de la debutul prelungirilor. Cele două echipe se întâlniseră şi în Grupa C, Germania câştigând cu 2-0, prin golurile marcate de Ziege şi A. Moeller.

Golgheterul competiţiei a fost englezul Alan Shearer, cu cinci goluri, urmat de croatul Davor Suker şi germanul Jurgen Klinsmann, fiecare cu câte trei, potrivit uefa.com. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)