În fiecare an, la 22 mai este marcată Ziua internaţională a diversităţii biologice, stabilită prin Rezoluţia 55/201, din 20 decembrie 2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. Scopul acestei zile este de a creşte gradul de înţelegere şi conştientizare a problemelor legate de biodiversitate.

La 22 mai 1992, a fost adoptat, cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, textul Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenţii sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil şi partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.

Anul acesta, Ziua internaţională a diversităţii biologice este sărbătorită sub sloganul "Suntem parte a soluţiei" ("We're part of the solution") pentru a evidenţia importanţa biodiversităţii şi nevoia urgentă de a accelera acţiunea de stopare a degradării fără precedent a habitatelor naturale. În timp ce aproape 25% din toate speciile riscă să dispară în principal din cauza activităţilor nesustenabile, biodiversitatea este esenţială pentru omenire şi pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, se menţionează pe site-ul Convenţiei privind Diversitatea Biologică (Convention on Biological Diversity), www.cbd.int.

La 21 mai 2021 a fost organizat, online, evenimentul "Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pentru diversitatea biologică". Anul 2021 va fi un an în care lumea evaluează starea actuală a diversităţii biologice şi stabileşte agenda globală pentru diversitate biologică pentru următorul deceniu, prin adoptarea unui nou cadru global de biodiversitate. Pe măsură ce ne îndreptăm spre acest scop al creării unei viziuni globale pentru a trăi în armonie cu natura, există o conştientizare tot mai mare despre cât de importantă este biodiversitatea pentru oameni şi pentru planetă. De la monitorizarea populaţiilor, colectarea şi analiza datelor, până la sensibilizarea publicului, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pot ajuta la crearea şi susţinerea ecosistemelor sănătoase, notează site-ul https://www.cbd.int.

Când diversitatea biologică are o problemă, omenirea are o problemă. Resursele de diversitate biologică sunt pilonii pe care construim civilizaţii. Peştii furnizează 20 la sută din proteinele animale pentru aproximativ 3 miliarde de oameni. Peste 80% din dieta umană este asigurată de plante. Un procent de până la 80% dintre oamenii care trăiesc în zonele rurale din ţările în curs de dezvoltare folosesc medicamente tradiţionale din plante pentru asistenţa medicală de bază, indică şi site-ul www.un.org. Dar pierderea biodiversităţii ameninţă tot, inclusiv sănătatea noastră. S-a dovedit că pierderea biodiversităţii ar putea duce la extinderea zoonozelor - boli transmise de la animale la oameni - în timp ce, pe de altă parte, dacă păstrăm biodiversitatea intactă, aceasta ne oferă instrumente excelente pentru a lupta împotriva pandemiilor precum cele provocate de coronavirusuri.

Tema din 2021, "Suntem parte a soluţiei", a fost aleasă ca o continuare a celei din anul precedent, "Soluţiile nostre sunt în natură" ( "Our solutions are in nature"), amintind faptul că diversitatea biologică rămâne răspunsul la mai multe provocări de dezvoltare durabilă, se menţionează, de asemenea, pe www.un.org. Mai multe evenimente sunt dedicate în 2021 diversităţii biologice, între acestea fiind şi cea de-a cincisprezecea reuniune a Conferinţei părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică, care va avea loc în luna octombrie. De asemenea, eforturile pentru o biodiversitate durabilă vor fi reprezentate prin marcarea, în perioada 2021-2030, a Deceniului ONU pentru Ştiinţa Oceanului pentru Dezvoltare Durabilă şi a Deceniului ONU privind restaurarea ecosistemelor.

România a semnat Convenţia privind Diversitatea Biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994. Părţile semnatare ale Convenţiei, conştiente de valoarea ecologică, socială, economică, ştiinţifică şi culturală a diversităţii biologice, de importanţa pentru evoluţia şi conservarea sistemelor de susţinere a biosferei, au recunoscut că numeroase comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Daniela Dumitrescu; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)