Cineclub One World Romania a propus pentru perioada 26 aprilie - 25 mai 2021, o explorare a patrimoniului cinematografic naţional timpuriu. După prezentarea celor mai importante titluri din filmografia lui Paul Călinescu, a urmat un alt autor a cărui operă traversează perioada de pionierat a filmului românesc, afirmarea industriei în anii interbelici şi începuturile regimului comunist: Jean Mihail, notează site-ul https://www.zilesinopti.ro/.

Cele cinci filme propuse de Cineclub One World Romania - "Un pelerinaj la Maglavit" (1935), "Rapsodie rustică" (1946), "De vorbă cu fraţii mei plugari" (1946), "C.F.R. - o simfonie a muncii" (1938) şi "Oraşul nu doarme niciodată" (1949) - pot fi vizionate şi marţi, 25 mai, ultima zi a acestei sesiuni dedicate regizorului interbelic Jean Mihail, începând cu ora 9.00, pe https://cineclub.sahiavintage.ro/programe/programul-3-jean-mihail/, potrivit site-ului http://aarc.ro/.

Spiritul vremii este întotdeauna surprins de documentarele lui Jean Mihail, uneori dintr-o perspectivă neaşteptată, iar alteori ţintind miezul problemei. Viaţa rurală este subiectul filmului "Rapsodie rustică" (1946), o existenţă sătească surprinsă în cel mai bucolic mod cu putinţă. "De vorbă cu fraţii mei plugari" (1946) este un film de propagandă pentru mobilizarea ţăranilor în alegerile electorale din anul 1946. O altă abordare o oferă "Un pelerinaj la Maglavit" (1935), ce surprinde vâlva mediatică şi populară creată în jurul ciobanului Petrache Lupu, care avusese în vara anului 1935 trei viziuni mistice. "CFR: o simfonie a muncii" (1938) prezintă activitatea fiecărui departament al instituţiei protagoniste iar "Oraşul nu doarme niciodată" (1949), surprinde viaţa acestuia pe timpul nopţii în încercarea de a-i încuraja pe oamenii muncii să pună umărul la construcţia noului stat industrializat comunist, potrivit site-ului amintit.

***

Regizorul de film Jean Mihail (Jean Mihailovici), pionier al filmului românesc, s-a născut la 6 iulie 1896, în comuna Hălăuceşti, lângă Roman. A urmat Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti, la clasa profesorului Constantin Nottara (promoţia 1919). Jean Mihail şi-a început cariera ca actor, el devenind membru al companiei teatrale Excelsior, unde a fost coleg cu actori importanţi ai generaţiei sale, precum Elvira Popescu, Maria Filotti, Ion Manolescu sau Aura Buzescu, conform site-ului https://cineclub.sahiavintage.ro/.

La 24 ani a plecat la Viena, unde s-a specializat ca asistent de regie al lui Max Neufeld şi Eduard Seckler, pe platourile studioului "VitaFilm". Într-o epocă în care producţia de film românesc era ca şi inexistentă, iar singurul rezultat notabil data din 1912 ("Războiul de Independenţă", regia Grigore Brezeanu), prima colaborare a lui Jean Mihail ca asistent de regie, la coproducţia germano-română "Ţigăncuşa de la iatac" (regia Alfred Halm, 1923), poate fi considerată drept momentul începerii realizării de noi filme.

Debutul regizoral s-a produs în 1924 cu ecranizarea nuvelei caragialiene "Păcat", la care a semnat şi scenariul. Filmul produs fără buget, la iniţiativa operatorului Vasile Gociu, s-a bucurat de succes şi de încurajări din partea publicului şi a presei. Filmografia regizorului a fost completată cu alte filme de ficţiune realizate în aceleaşi condiţii de producţie dificile, constituind repere ale istoriei cinematografului românesc antebelic: "Manasse" (1925), "Căsătoria" (1926, scurtmetraj), "Lia" (1927), "Povara" (1928, realizat la Viena), "Chemarea dragostei" (1931), "Două arii pentru bariton" (1932, scurtmetraj), "Prima dragoste/Marie" (1933), "Trenul fantomă" (1933). În 1928 a devenit membru al Federaţiei Filmului din Viena.

Sursa foto: aarc.ro

Primul său film documentar, "Viaţa unui oraş"/"Viaţa începe mâine" (film care, din păcate, nu s-a păstrat), a avut premiera în 1930. Pe tot parcursul anilor '30, Jean Mihail a continuat să propună şi să susţină diverse proiecte cinematografice, perseverând în ciuda nenumăratelor obstacole tehnice şi financiare.

Sursa foto: aarc.ro

Au urmat o serie de filme documentare cu sunet sincron, filmate în România şi produse de Indro Film Sonor: "Adevărul - ediţie specială" (1932), "Împrumutul" (1934), "Jocuri din Suceag" (1934), "România" (1934), "Coroiu" (1935), "Un pelerinaj la Maglavit" (1935), "Un voiaj reuşit" (1936), "CFR, o simfonie a muncii" (1938). Din 1945 până în 1949, realizează mai mult de zece filme documentare "de agitaţie", tributare contextului politic, care impuneau arta militantă: "Rapsodie rustică" (1946), "Naţionalizarea" (1948), "Oraşul nu doarme niciodată" (1949)

"Rapsodie rustică" este primul film românesc reprezentant al "noului cinematograf" socialist care a avut premiera la festivalul internaţional de la Cannes. A obţinut locul II la concursul pentru premiul Comitetului Internaţional pentru difuzarea artei, literaturii şi cinematografului (CIDALC).

Între anii 1950-1952, cineastul s-a dedicat activităţii pedagogice universitare, fiind şef de lucrări la catedra de Regie de film a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. În perioada anilor '50 a mai regizat lungmetrajele "Brigada lui Ionuţ" (1954) şi "Râpa dracului" (1957).

Jean Mihail a murit la 12 martie 1963, la Bucureşti. În 1967, a apărut postum volumul de memorii "Filmul românesc de altădată". AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: istoriafilmuluiromanesc.ro