La 21 mai este marcată Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare, stabilită la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), care joacă un rol important pe plan mondial în promovarea diversităţii culturale.

Desfăşurată în fiecare an pe 21 mai, Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare sărbătoreşte nu numai bogăţia culturilor lumii, dar şi rolul esenţial al dialogului intercultural pentru realizarea păcii şi a dezvoltării durabile, se arată pe site-ul UNESCO, https://en.unesco.org.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat prima dată această zi mondială în 2002, după adoptarea de către UNESCO în 2001 a Declaraţiei Universale privind Diversitatea Culturală, recunoscând nevoia de "creştere a potenţialului culturii ca mijloc de realizare a prosperităţii, dezvoltarea durabilă şi coexistenţa paşnică globală".

Anul acesta, Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare vine într-un moment de incertitudine şi anxietate, arată directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, în mesajul postat pe site-ul https://en.unesco.org/. Pentru mulţi, închiderea spaţiilor publice, a instituţiilor culturale şi a sălilor de spectacole şi de concert a dus la o restrângere a spaţiului cultural şi la o izolare mai mare. Deşi COVID-19 nu a reuşit să limiteze dialogul între culturi, consecinţele pe termen lung ale crizei, mai ales din punct de vedere economic, ar putea provoca daune grave diversităţii, deoarece perioadele de criză sunt favorabile concentrării şi standardizării, se spune în mesaj. Prin urmare, trebuie să protejăm diversitatea cât mai repede, înainte de a fi prea târziu. Acesta este motivul pentru care UNESCO a lansat mişcarea "ResiliArt", al cărei scop este să găsească căi de a încuraja protecţia şi promovarea diversităţii culturale în aceste momente dificile, se mai spune, între altele, în mesajul directorului general al UNESCO.

Şi site-ul ONU, www.un.org, face referire la impactul COVID-19 asupra sectorului cultural. Evenimente culturale anulate, instituţii culturale închise, practici culturale comunitare suspendate, situri din Patrimoniul Mondial UNESCO fără vizitatori, creşterea riscului de jefuire a unor situri culturale şi de braconaj la siturile naturale, artişti care nu pot face faţă acestei situaţii şi sectorul turismului cultural afectat grav - impactul COVID-19 asupra sectorului cultural se resimte în întreaga lume, se arată pe site-ul amintit. Acest impact este social, economic şi politic, el afectând dreptul fundamental al accesului la cultură, drepturile sociale ale artiştilor şi creatorilor profesionişti, precum şi protecţia unei diversităţi de expresie culturală.

Această criză în desfăşurare riscă să ducă la adâncirea inegalităţilor, făcând comunităţile vulnerabile. În plus, industriile creative şi culturale contribuie cu 2.250 miliarde USD (3 la sută din PIB-ul mondial) la economia globală şi reprezintă 29,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume. Protejarea diversităţii expresiilor culturale este mai importantă ca niciodată, se arată pe site-ul www.un.org. Având în vedere natura complexă a muncii lor, profesioniştii din domeniul cultural sunt deosebit de afectaţi, iar măsurile de lockdown din întreaga lume au avut un impact direct asupra întregului lanţ valoric creativ.

Trei sferturi dintre conflictele majore ale lumii au o dimensiune culturală. Reducerea decalajului între culturi este urgentă şi necesară pentru pace, stabilitate şi dezvoltare, se mai menţionează pe site-ul ONU. Diversitatea culturală este o forţă motrice a dezvoltării, nu numai în ceea ce priveşte creşterea economică, ci şi ca mijloc ce poate conduce la o viaţă intelectuală, emoţională, morală şi spirituală mai împlinită. Acest lucru este cuprins în convenţiile culturale, care oferă o bază solidă pentru promovarea diversităţii culturale. Diversitatea culturală este astfel un atu indispensabil pentru reducerea sărăciei şi realizarea dezvoltării durabile, indică, de asemenea, site-ul www.un.org.

În cadrul celei de-a 31-a sesiuni a conferinţei generale a UNESCO, desfăşurată la Paris la 2 noiembrie 2001, a fost adoptată Declaraţia universală privind diversitatea culturală. Articolul 1 al acestei Declaraţii stipulează: ''Ca sursă de schimburi, inovaţie şi creativitate, diversitatea culturală este necesară umanităţii aşa cum biodiversitatea este pentru natură. În acest sens, patrimoniul comun al umanităţii trebuie să fie recunoscut şi afirmat pentru generaţiile prezente şi viitoare'', conform www.mae.ro. La 20 decembrie 2002, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia 57/249, proclamarea zilei de 21 mai drept Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare.

Între obiectivele Convenţiei UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale, adoptată la 20 octombrie 2005, se numără realizarea unui flux echilibrat de bunuri şi servicii culturale şi creşterea mobilităţii la nivel internaţional a artiştilor şi profesioniştilor din domeniul culturii, integrarea culturii în cadrul de dezvoltare durabilă, promovarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit www.un.org.

Odată cu adoptarea, în septembrie 2015, a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă de către ONU şi a Rezoluţiei 57/249 privind Cultura şi Dezvoltarea Durabilă adoptată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2015, mesajul Zilei mondiale pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare este mai important ca oricând. Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă pot fi cel mai bine realizate bazându-se pe potenţialul creativ al diverselor culturi ale lumii şi angajarea într-un dialog continuu pentru a exista siguranţa că toţi membrii societăţii beneficiază de dezvoltarea durabilă, mai subliniază site-ul https://en.unesco.org/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Daniela Dumitrescu; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto: Evenimentul Noaptea Albă a Galeriilor, a 9-a ediţie. (Bucureşti, 24 apr. 2015)