Cristofor Columb s-a născut în 1451 în Republica Genova, pe actualul teritoriu al Italiei. Detaliile despre tinereţea lui sunt neclare şi, în bună măsură, bazate pe speculaţii. Se pare că a fost atras de mic de negustorie, probabil şi datorită tatălui său, implicat în comerţul cu ţesături.

Încă din adolescenţă, Cristofor Columb a participat la călătorii maritime în scopuri comerciale pe mările Mediterană şi Egee. În una dintre aceste călătorii, a acostat pe actuala insulă grecească Chios, acesta fiind singurul moment din viaţa sa în care s-a aflat, cu adevărat, cel mai aproape geografic de continentul asiatic, potrivit site-ului www.biography.com.

Prima sa călătorie pe Oceanul Atlantic a avut loc în 1476. În acelaşi an, s-a stabilit la Lisabona, unde s-a căsătorit cu Felipa Perestrello. În jurul anului 1480, Felipa moare iar Columb se mută în Spania. Totuşi, puţinii ani petrecuţi în Portugalia aveau să îl marcheze profund pe genovez, acesta studiind aici diverse hărţi maritime realizate de temerarii navigatori lusitani, care ajungeau din ce în ce mai departe, spre sud, în josul Africii.

Pe baza acestor informaţii, în mintea lui Columb începe să încolţească ideea de a găsi o nouă rută, pe apă, spre legendarele bogăţii ale Orientului. Convins că Pământul este rotund, mai mic decât se credea şi că Apusul Europei nu este separat de Extremul Orient decât de Atlantic, navigatorul genovez îi propune regelui Ioan al II-lea al Portugaliei să-l susţină în încercarea de a traversa oceanul, spre Indii. Se loveşte de refuzul suveranului, iar în 1485, întors în Spania, insistă şi pe lângă regina Isabela I a Castiliei şi soţul acesteia, regele Ferdinand al II-lea de Aragon, cu acelaşi rezultat.

Norocul avea să-i surâdă în 1492, când Granada, ultima fortăreaţă maură din Spania, a capitulat. Entuziaşti, Ferdinand şi Isabela au acceptat propunerea lui Columb. Acesta devenea amiral şi, în eventualitatea unui succes, urma să devină vicerege al teritoriilor descoperite şi să păstreze o zecime din metalele preţioase găsite.

Călătoria a început la 3 august 1492, atunci când din portul Palos din sudul Spaniei, au ridicat ancora trei corăbii: caravelele Pinta şi Nina, alături de velierul Santa Maria. La orele două în dimineaţa zilei de 12 octombrie, Juan Rodriguez Bermejo, matelot pe Pinta, a fost primul care a observat o "ridicătură albă de nisip", notează Francisco Padron în lucrarea sa "Istoria descoperirii şi cuceririi Americii", tradusă în română de Esdra Alhasid (Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1979). "Fâşia de uscat la care au ajuns aparţinea unei insule din grupul Bahamas - astăzi insula Watling", scrie Francisco Padron. Columb a revendicat insula în numele regilor catolici ai Spaniei şi a denumit-o San Salvador.

Echipajele conduse de Columb au debarcat, apoi, în Cuba şi pe insula Hispaniola, unde au rămas aproximativ patruzeci din totalul de nouăzeci de oameni. Astfel, a apărut prima garnizoană europeană în Lumea Nouă.

În data de 15 martie 1493, Columb revine în Spania, acoperit de glorie şi onoruri, conform www.biography.com. În luna septembrie a aceluiaşi an, întreprinde cea de-a doua călătorie spre America, în urma căreia au fost înfiinţate primele aşezări permanente europene pe noul continent, pe teritoriul actualei Republici Dominicane. Tot acum apar şi primele conflicte cu băştinaşii, pe care Columb îi considera "indieni", convins fiind că a ajuns la Indii. Columb continuă să exploreze, din Jamaica până în Antigua, rămânând neclintit în convingerea sa că se află pe pământuri asiatice. A doua expediţie s-a încheiat în iunie 1496. Cea de-a treia a durat din mai 1948 până în noiembrie 1500, iar cea de-a patra, şi ultima, între mai 1502 şi noiembrie 1504.

Treptat, faima şi influenţa lui Cristofor Columb la curtea Spaniei s-au stins, căci coloniştii nu au găsit bogăţiile sperate, nici aur şi nici mirodenii. Întors în Spania în 1504, Columb a murit sărac şi aproape dat uitării la 20 mai 1506, fără să realizeze nici măcar în ultimele momente ale vieţii importanţa şi relevanţa descoperirii sale.

Cristofor Columb rămâne în istorie ca fiind cel care a condus prima expediţie europeană care a descoperit pământurile Lumii Noi. Importanţa sa este legată nu doar de simpla descoperire geografică, ci şi de faptul că, prin acţiunile sale, a dat naştere unei lungi perioade de explorări, cuceriri şi colonizări, care la rândul lor au influenţat masiv dezvoltarea lumii Occidentale moderne. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.share.america.gov