Bosra a fost capitala provinciei romane Arabia, un important punct de trecere al vechii rute de caravane spre Mecca. În interiorul zidurilor sale se regăsesc un extraordinar amfiteatru roman din secolul al II-lea, ruine creştine şi numeroase moschei.

Numele aşezării îl regăsim în tăbliţele de la Tell el-Amarna din Egipt, care datează din secolul XIV î.Hr. şi care expun corespondenţa regală între regii faraoni, fenicieni şi amoriţi. Bosra a devenit capitala nordică a regatului Nabataen. În anul 106 d. Hr. pentru Bosra a început o nouă perioadă de funcţionare, devenind parte integrantă a Imperiului Roman, potrivit https://whc.unesco.org/.

Împăratul roman Alexander Severus Marcus Aurelius (222-235) i-a conferit titlul de colonia Bosra, iar Filip Arabul a introdus o monedă dedicată special Bosrei. În timpul perioadei bizantine, Bosra a reprezentat o importantă piaţă de frontieră unde caravanele arabe tranzitau pentru a-şi reface stocurile, iar episcopii săi făceau parte din Consiliul Antiohiei. Bosra a fost primul oraş bizantin pe care arabii l-au integrat în 634 în faza expansiunii islamice, indică sursa citată.

În prezent, Bosra este un important sit arheologic, ce cuprinde ruine musulmane, bizantine, romane. Mai mult, monumentele romane şi nabateene, bisericile creştine, moscheile şi madrasele (denumire arabă pentru instituţii educaţionale laice sau religioase - n.r.) se află în interiorul oraşului.

Principala atracţie este reprezentată de amfiteatrul roman, datând din secolul al II-lea, construit probabil în timpul împăratului roman Traian, care este conservat aproape integral. A fost fortificat în perioada 481-1251 d. Hr. Moscheea Al-Omari este una dintre cele mai vechi moschei păstrate ale istoriei islamice, iar madrasa Mabrak al-Naqua este una dintre cele mai vechi şi mai cunoscute ale Islamului. Catedrala din Bosra este un edificiu foarte important în analele arhitecturii creştine incipiente. Oraşul antic Bosra a supravieţuit unei perioade de peste 2.500 de ani de istorie şi se păstrează aproape intact. Nabateenii, romanii, bizantinii şi umaiazii (dinastie a celui de-al doilea califat din cele patru după moartea lui Mahomed - n.r.) au lăsat importante amprente de cultură şi civilizaţie în Bosra, care este un muzeu deschis asociat cu episoade semnificative ale istoriei ideilor şi credinţelor, indică site-ul https://whc.unesco.org/.

Includerea amfiteatrului excepţional, aproape intact din secolul al II-lea în fortificaţiile ulterioare pentru configurarea unei citadele consolidate care să vegheze drumul către Damasc reprezintă o reuşită arhitecturală unică. Rămăşiţe ale bazilicii din secolul al VI-lea a martirilor Sergios, Bacchos şi Lentios, catedrala din Bosra reprezintă exemple semnificative ale bisericilor aşezate central în termenii evoluţiei incipiente a formelor de arhitectură bisericească. Moscheea lui Omar, restaurată în 1950, este una dintre construcţiile rare ale migraţiei arabe (Hegira) a secolului I păstrate în Siria. Madrasa Jami Mabrak an-Naqua este una dintre cele mai vechi şi mai cunoscute din Islam. Cândva locuit de peste 80.000 de locuitori, Bosra este exemplu extraordinar de simbioză a mai multor civilizaţii în epoci diferite, fiind astăzi o inestimabilă dovadă testamentară a unor pagini din istoria acestora. Aceste criterii au inclus, în 1980, oraşul antic Bosra pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. În Islam, Bosra este asociată cu două episoade din viaţa lui Mahomed, despre care se crede că ar fi vizitat Bosra de două ori. La finalul primei sale vizite, călugărul Baheira i-ar fi transmis lui Mahomed că va deveni profet, conform site-urilor http://endangeredsites.leadr.msu.edu/ şi https://whc.unesco.org/.

Independent de unele distrugeri din secolul al XIX-lea, oraşul antic Bosra păstrează un număr extraordinar de monumente şi elemente cu un înalt grad de integritate ceea ce-i conferă o semnificaţie unică pentru cei peste 2.500 de ani de istorie păstraţi în interiorul zidurilor sale. Monumentele păstrate reflectă valoarea universală extraordinară a sitului arheologic, proprietatea fiind protejată de Legea nr. 222 (2009). Guvernul sirian a făcut demersuri pentru un proiect ''Master Plan'' pentru recunoaşterea valorii inestimabile a sitului arheologic şi pentru utilitatea viitoare a oraşului vechi Borsa, fiind stabilit, în 2007, un Comitet de protecţie pentru coordonarea proiectului, conform site-ului https://whc.unesco.org/. În 1995 şi în 1998 au fost realizate lucrări de restaurare şi conservare în partea de sud a oraşului Bosra.

Amenajările ilegale de locuinţe în interiorul ariei protejate au pus în pericol întregul sit, culminând cu anul 2012 şi generând distrugeri ale elementelor arhitecturale. Ca urmare a declanşării războiului în Siria, în 2011, pe fondul luptelor şi al distrugerilor pe teritoriul sirian, chiar în imediata apropiere a sitului, punând în pericol de distrugere oraşul vechi Bosra, în 2013, Comitetul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO a inclus situl pe lista monumentelor aflate în pericol de dispariţie. În aprilie 2015, directorul general al UNESCO Irina Bokova a cerut public evitarea desfăşurării confruntărilor în Bosra pentru a proteja situl, însă această rugăminte a fost încălcată în decembrie 2016, când, pe fondul desfăşurării luptelor, oraşul vechi Bosra a suferit distrugeri după două milenii şi jumătate de luptă cu vitregiile istoriei. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) www.whc.unesco.org