A doua ediţie a turneului final din cadrul Campionatului European de Fotbal s-a desfăşurat în perioada 17-21 iunie 1964, în Spania. Formatul competiţiei a rămas neschimbat faţă de cel din 1960, dar, de data aceasta, numărul echipelor înscrise a crescut, de la 17 la 29.

Meciurile pentru calificarea la turneul final au debutat la 21 iunie 1962. După runda preliminară, s-au disputat optimile de finală, apoi sferturile. În Spania, s-au disputat semifinalele, finala mică şi finala mare.

România a părăsit competiţia din prima fază, după ce a pierdut cu scorul general 7-3 în faţa naţionalei Spaniei.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES

Marea surpriză a preliminariilor a venit din partea selecţionatei Luxemburgului, care a reuşit să treacă, în optimi, de mult mai bine cotata echipă a Olandei. În ciuda faptului că echipa naţională a statului Luxemburg a jucat ambele meciuri în deplasare, la Amsterdam, respectiv Rotterdam, scorul general a fost de 3-2 în favoarea luxemburghezilor. În sferturi, ambiţioasa reprezentativă a Marelui Ducat a reuşit să pună serioase probleme şi Danemarcei, nordicii având nevoie de o a treia partidă pentru a se califica la turneul final, potrivit http://euro2016franta.ro.

Cehoslovacia a fost învinsă, în etapa preliminară, de către Republica Democrată Germană, cu scorul general de 2-3. Iugoslavia şi Italia au fost eliminate în optimi, de către Suedia, respectiv Uniunea Sovietică. Franţa a ieşit din competiţie în sferturi, învinsă de Ungaria. Sovieticii au devenit, astfel, singura selecţionată care a participat la ambele turnee finale de până atunci, având şi ocazia de a-şi apăra titlul.

Meciurile de la turneul final au fost disputate între echipele naţionale din Danemarca, Ungaria, Spania şi URSS, pe stadioanele Santiago Bernabeu din Madrid şi Camp Nou din Barcelona.

Semifinalele s-au jucat la 17 iunie. Spania a trecut de Ungaria cu 2-1, iar URSS a învins Danemarca cu 3-0. Finala mică a avut loc la 20 iunie, Ungaria trecând de Danemarca cu scorul de 3-1, după prelungiri.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES

Marea finală a fost programată la 21 iunie, la Madrid. Echipa gazdă s-a impus în faţa campioanei ''en-titre'', URSS, cu 2-1. Pereda a înscris în minutul 6, sovieticii egalând după numai două minute, prin Husainov. Scorul final a fost stabilit de Marcelino, cu şase minute înainte de fluierul final. A fost pentru prima dată când echipa gazdă intra în posesia titlului european.

În cele patru meciuri, s-au înscris 13 goluri. Per total, în tribune s-au aflat 156.253 spectatori, în medie fiecare partidă a fost urmărită de puţin peste 39 de mii de spectatori.

Golgheterul competiţiei a fost danezul Ole Madsen, cu şapte reuşite, urmat de maghiarul Ferenc Bene cu cinci goluri şi sovieticul Viktor Ponedelnik cu patru, potrivit uefa.com. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

EURO 2020: Campionatul European de Fotbal 1960 - Franţa