În fiecare an, la 9 mai, este marcată Ziua Europei, o zi ce sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa.

În 2021, de Ziua Europei, instituţiile Uniunii Europene propun cetăţenilor europeni, şi nu numai, o serie de evenimente online prin care aceştia pot afla mai multe despre UE, potrivit www.europarl.europa.eu. Adresa portalului dedicat acestei zile este https://europeday.europa.eu/, unde pot fi găsite informaţii despre Parlament, Comisia Europeană şi alte instituţii UE, cât şi despre activităţile organizate pe cuprinsul UE şi în lumea întreagă. Spaţiul captivant permite vizitatorilor să joace jocuri online, să vizioneze videoclipuri şi să-şi testeze cunoştinţele despre UE în general, precum şi pe teme legate de tranziţia către Europa verde şi digitală. Totodată, utilizatorii pot participa la dezbateri pe teme europene şi pot explora evenimente online.

Concertul anual de Ziua Europei va fi transmis online în direct de la Londra, duminică, 9 mai 2021, de la ora 13:00 CET (14:00 ora României).

La începutul acestui an a avut loc lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, ce oferă şi mai multe oportunităţi de a contribui la conturarea viitorului Europei. Combinarea celor două evenimente arată că schimbarea este necesară acum mai mult ca oricând şi că avem nevoie să discutăm provocările noastre pentru a crea o lume mai bună pentru toţi. Vizitatorii pot intra pe platforma multilingvă a Conferinţei privind viitorul Europei accesând https://futureu.europa.eu/.

În 2020 s-au împlinit 70 de ani de la declaraţia istorică a lui Robert Schuman. Izbucnirea pandemiei de COVID-19 a determinat instituţiile europene să sărbătorească această zi printr-o serie de activităţi online şi să aducă un omagiu europenilor, care au dat dovadă de solidaritate şi au ajutat Uniunea Europeană să treacă de această criză sanitară.

Decizia privind instituirea Zilei Europei a fost luată în 1985, în cadrul Consiliului European de la Milano.

Data de 9 mai marchează ziua istorică în care a fost pronunţată declaraţia Schuman. În cadrul unui discurs ţinut la Paris, în 1950, ministrul de atunci al Afacerilor Externe, Robert Schuman (1948-1952), propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, evitând astfel izbucnirea unui nou conflict militar între naţiunile Europei, potrivit europa.eu. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

"Guvernul francez propune plasarea întregii producţii franco-germane de cărbune şi oţel sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise participării celorlalte state ale Europei. Punerea în comun a producţiei de carbon şi de fier va asigura imediat stabilirea unor baze comune pentru dezvoltarea economică, prima etapă a Federaţiei europene, şi va schimba destinul regiunilor în care de mult timp se fabrică arme de război, ale căror victime au şi fost în mod constant. Solidaritatea de producţie care va fi astfel creată va face ca un război între Franţa şi Germania să devină nu numai de neimaginat, dar să şi fie imposibil din punct de vedere material. Edificarea acestei puternice unităţi de producţie, deschisă tuturor statelor care vor dori să participe, va avea drept rezultat faptul că va furniza, în aceleaşi condiţii, tuturor statelor pe care le va reuni elementele fundamentale ale producţiei industriale, creând astfel fundamentele reale ale unificării lor economice.", sublinia în discursul său, Robert Schuman, potrivit www.robert-schuman.eu.

În acest context, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

De-a lungul timpului, acestui amplu proiect i s-au alăturat încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria (2004), Bulgaria şi România (2007) şi Croaţia (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense pieţe unice (denumită şi piaţa internă). La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.

Astfel, ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizaţie care acţionează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecţia mediului şi sănătate, la relaţii externe, securitate, justiţie şi migraţie. Această schimbare s-a reflectat în modificarea numelui Comunităţii Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE), prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht). Documentul reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citeşte şi:

Iohannis, de Ziua Europei: Provocările prin care trecem împreună nu diminuează, ci reconfirmă relevanţa proiectului european

#ZiuaEuropei Arad: Familia Regală a sărbătorit 9 Mai în Satul Regal de la Săvârşin, alături de numeroşi vizitatori

Cîţu: Pandemia a arătat cât de importantă e solidaritatea europeană; apartenenţa la UE înseamnă şi acces la suficiente doze de vaccin

#ZiuaEuropei VIDEO Ludovic Orban: Integrarea în Uniunea Europeană şi NATO - impact favorabil asupra vieţii cetăţenilor români

#ZiuaEuropei/ VIDEO Dragu: Europa înseamnă pentru noi valori comune, protecţia drepturilor omului, democraţie, statul de drept

#ZiuaEuropei Bogdan Aurescu: Proiectul european rămâne baza stabilităţii noastre

#ZiuaEuropei Stelian Ion: Solidaritatea este una dintre valorile de bază ale Uniunii Europene

Conferinţa privind viitorul Europei se lansează la Strasbourg