Votul Parlamentului European în favoarea acordului comercial post-Brexit încheiat de Regatul Unit şi Uniunea Europeană, videoconferinţa informală a miniştrilor agriculturii, strategia UE de gestionare a migraţiei, avansarea planurilor de redresare şi rezilienţă de către Germania şi Grecia sunt doar câteva dintre chestiunile care au vizat agenda instituţiilor comunitare în perioada 26-29 aprilie 2021.

Parlamentul European
Legislativul comunitar a votat, la 27 aprilie 2021, cu o largă majoritate în favoarea aprobării acordului ce stabileşte cadrul viitoarelor relaţii dintre UE şi Regatul Unit. Decizia de aprobare a fost adoptată cu 660 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 32 abţineri. Rezoluţia, care prezintă evaluarea şi aşteptările Parlamentului cu privire la acord, a fost adoptată cu 578 de voturi pentru, 51 împotrivă şi 68 abţineri, indică https://www.europarl.europa.eu/. La 24 decembrie 2020, negociatorii UE şi ai Regatului Unit au convenit asupra Acordului comercial şi de cooperare ce stabileşte condiţiile pentru viitoarea cooperare dintre UE şi Regatul Unit. Pentru a reduce la minimum perturbările, acordul a fost aplicat cu titlu provizoriu începând cu 1 ianuarie 2021. Aprobarea Parlamentului a fost necesară pentru ca acordul să intre în vigoare în mod permanent înainte de 30 aprilie 2021. În rezoluţia pregătită de Grupul de coordonare pentru Regatul Unit şi de Conferinţa preşedinţilor, Parlamentul a salutat încheierea Acordului comercial şi de cooperare dintre UE şi Regatul Unit. Eurodeputaţii au considerat stabilirea de contingente şi tarife la cota zero un aspect pozitiv al acordului comercial UE şi Regatul Unit. Garanţiile privind normele de concurenţă loială ar putea servi drept model pentru viitoarele acorduri comerciale.

Parlamentul European a adoptat, la 28 aprilie 2021, poziţia sa de negociere cu privire la propunerea de certificat pentru a reafirma dreptul la liberă circulaţie în Europa în timpul pandemiei. Eurodeputaţii au fost de acord că noul "certificat UE COVID-19" - în locul "adeverinţei electronice verzi", conform propunerii Comisiei - ar trebui să fie valabil timp de 12 luni şi nu mai mult. Documentul, care poate fi în format digital sau pe suport de hârtie, va atesta că o persoană a fost vaccinată împotriva coronavirusului sau, în funcţie de caz, că a obţinut recent un rezultat negativ al testului sau că a trecut printr-o infecţie anterioară cu virusul. Cu toate acestea, certificatele UE COVID-19 nu vor servi drept document de călătorie şi nici nu vor deveni o condiţie prealabilă pentru exercitarea dreptului la liberă circulaţie, potrivit eurodeputaţilor. Propunerea legislativă privind cetăţenii UE a fost aprobată cu 540 de voturi pentru, 119 împotrivă şi 31 abţineri, în timp ce propunerea privind resortisanţii ţărilor terţe a fost adoptată cu 540 de voturi pentru, 80 împotrivă şi 70 abţineri. Atât Parlamentul, cât şi Consiliul sunt gata să înceapă negocierile. Obiectivul este de a se ajunge la un acord înaintea începerii sezonului turistic de vară.

Consiliul European
În cadrul videoconferinţei informale a miniştrilor agriculturii din 26 aprilie 2021, condusă de ministrul portughez al Agriculturii, Maria do Céu Antunes, în contextul Preşedinţiei portugheze a Consiliului, au fost aduse informaţii actualizate cu privire la progresele înregistrate în cadrul negocierilor interinstituţionale (în trilog) cu privire la pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune şi s-au solicitat orientări din partea miniştrilor cu privire la o propunere de compromis privind arhitectura verde. Un element central al propunerii de compromis a preşedinţiei a fost creşterea sumelor rezervate pentru programele ecologice, în comparaţie cu abordarea generală a Consiliului (creştere progresivă, începând cu 22% în 2023 şi ajungând la 25% în 2025), şi păstrarea flexibilităţilor financiare (de exemplu a perioadei iniţiale de învăţare pentru statele membre), conform https://www.consilium.europa.eu."Am ajuns la un punct de vedere comun cu privire la arhitectura verde, un indicator excelent al angajamentului Consiliului de a finaliza reforma PAC, un compromis pe care l-am făcut pentru fermierii şi cetăţenii europeni" a declarat ministrul portughez al Agriculturii, Maria do Céu Antunes. Comisia Europeană a prezentat miniştrilor informaţii actualizate cu privire la situaţia sectorului şi a pieţelor agricole europene, subliniind că, în general, sectorul agroalimentar a dat dovadă de rezilienţă şi a asigurat securitatea alimentară în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. A avut loc o discuţie strategică privind direcţia pe care ar trebui să o urmeze relaţiile comerciale ale UE cu ţările terţe (precum şi alte politici externe relevante ale UE) pentru a menţine durabilitatea şi garanţiile de mediu ale sectorului agroalimentar al UE.

Comisia Europeană
La 27 aprilie 2021, Comisia a adoptat prima strategie a UE privind returnarea voluntară şi reintegrarea, ce se înscrie în eforturile UE de a realiza un sistem comun de returnare la nivelul UE în cadrul noului Pact privind migraţia şi azilul. Documentul stabileşte măsuri practice menite să consolideze cadrul juridic şi operaţional pentru returnările voluntare din Europa şi din ţările de tranzit, să amelioreze calitatea programelor de returnare şi reintegrare, să stabilească legături mai bune cu iniţiativele de dezvoltare şi să consolideze cooperarea cu ţările partenere. Strategia se bazează pe rezultatele şi experienţa acumulată în punerea în aplicare a programelor naţionale şi a iniţiativelor finanţate de UE în ţările partenere, inclusiv pe activitatea desfăşurată de Reţeaua europeană pentru returnare şi reintegrare, Frontex şi Iniţiativa comună UE-Organizaţia Internaţională pentru Migraţie pentru protecţia şi reintegrarea migranţilor. "Doar aproximativ o treime dintre persoanele care nu au drept de şedere în UE se întorc în ţara lor de origine şi mai puţin de 30 % dintre acestea fac acest lucru în mod voluntar. Returnările voluntare sunt întotdeauna opţiunea mai bună: acestea plasează persoana în centrul atenţiei, sunt mai eficace şi mai puţin costisitoare. Prima noastră strategie privind returnarea voluntară şi reintegrarea va ajuta persoanele returnate atât din UE, cât şi din ţările terţe, să profite de oportunităţile din ţara lor de origine, să contribuie la dezvoltarea comunităţii şi să consolideze încrederea în sistemul nostru de migraţie pentru a-l face mai eficace." a menţionat, cu acest prilej comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Executivul comunitar a primit, la 28 aprilie 2021, planurile oficiale de redresare şi rezilienţă din partea Germaniei şi a Greciei. Aceste planuri stabilesc reformele şi proiectele de investiţii publice pe care fiecare stat membru intenţionează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), conform https://ec.europa.eu/. Mecanismul de redresare şi rezilienţă este elementul central al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene NextGenerationEU, planul menit să permită UE să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19. Acesta va furniza până la 672,5 de miliarde euro pentru a sprijini investiţiile şi reformele (la preţurile din 2018).

Planul de redresare şi rezilienţă al Germaniei prevede măsuri în valoare totală de 27,9 miliarde euro. Contribuţia financiară maximă sub formă de granturi puse la dispoziţia Germaniei în temeiul regulamentului este de 25,6 miliarde euro. Potrivit estimărilor, costul planului german este mai mare decât suma alocată Germaniei, drept pentru care această ţară va acoperi eventualele sume suplimentare necesare. Planul german se bazează pe şase priorităţi în materie de politici, între care: politici climatice şi tranziţia energetică, de digitalizarea economiei, de infrastructuri şi educaţie, de participarea socială, de consolidarea unui sistem de sănătate capabil să facă faţă pandemiilor, de modernizarea administraţiei publice şi de reducerea barierelor din calea investiţiilor. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viaţă a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele şapte domenii emblematice europene. Planul include, de asemenea, trei proiecte importante de interes european comun (PIIEC) în domeniul hidrogenului, în cel al infrastructurii şi serviciilor de cloud şi în cel al microelectronicii.

Grecia a solicitat un sprijin total de 30,5 miliarde euro din partea Mecanismului de redresare şi rezilienţă: 17,8 miliarde euro sub formă de granturi şi 12,7 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Planul Greciei se bazează pe următorii patru piloni: ecologia, tehnologiile digitale, ocuparea forţei de muncă, competenţele şi coeziunea socială, precum şi investiţiile private şi transformarea economiei şi a instituţiilor. Planul propune investiţii şi reforme care acoperă toate cele şapte domenii emblematice europene. Până în prezent, Comisia a primit trei planuri oficiale de redresare şi rezilienţă: din partea Germaniei, a Greciei şi a Portugaliei. Comisia va continua colaborarea intensă cu restul statelor membre pentru a le ajuta să elaboreze planuri de înaltă calitate. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu)