Regina-mamă Elena a României, născută Alteţa Sa Regală principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, la 3 mai 1896, mama regelui Mihai, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor şi reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Britanii şi stră-strănepoata ţarului Nicolae I al Rusiei, se menţionează în biografia postată pe site-ul https://familiaregala.ro/.

Principesa Elena s-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu principele moştenitor Carol, de care avea să divorţeze la 21 iunie 1928. La 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor din Sinaia, principesa moştenitoare Elena a dat naştere unui fiu, viitorul rege Mihai I (1927-1930, sub Regenţă, fiind minor; 1940-1947).

Regina Elena a trăit în România 19 ani, din anul 1921 până în anul 1932, iar apoi din 1940 până în 1948. A cunoscut cruda realitate a mai multor exiluri, mai întâi ca fiică a regelui Constantin I al elenilor, apoi ca fostă soţie a regelui Carol al II-lea şi, timp de 38 de ani, ca Regină-mamă, se arată în volumul "Crăciunul regal" (Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2013).

Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922; în spatele acestora se află Carol, principele moştenitor, şi Elena, principesă moştenitoare.(Alba-Iulia, 15 oct. 1922)

Foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI/AGERPRES

În noaptea de 20 iulie 1927, regele Ferdinand a murit, la Castelul Pelişor, şi, ca urmare a faptului că principele Carol renunţase la statutul de principe moştenitor, a doua zi principele Mihai, în vârstă de cinci ani, a fost proclamat rege. Regina Maria a lipsit de la ceremonia de la Parlament, din Dealul Mitropoliei, unde regele Mihai a fost însoţit de principesa Elena. Principesa Elena a fost alături de fiul său în toate împrejurările, ocrotindu-i copilăria şi încercând să şteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. Venirea pe tron a lui Carol al II-lea, în 1930, a însemnat începutul unui lung şir de umilinţe, şicane şi nedreptăţi. În anul 1932, principesa Elena a plecat în exil la Florenţa, unde cumpărase o casă pe care a numit-o "Vila Sparta" şi a decorat-o cu un gust desăvârşit, se arată pe site-ul https://familiaregala.ro/.

După preluarea tronului la 8 iunie 1930 de către principele Carol, Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Putea să-şi vadă mama de două ori pe an, câte trei săptămâni, o dată vara, altă dată de Sărbătorile de Crăciun.

Regina-mamă Elena în vizită la orfelinatul ''Radu Vodă'' din Bucureşti.(8 nov. 1944).

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Între 1940 şi 1947 a fost Regina-mamă a României. ''Când, la iniţiativa şi decizia generalului Antonescu, Regina-mamă revine în România, în 1940, ţara şi fiul său aveau nevoie de ea mai mult ca niciodată. A stat în România, alături de regele Mihai, din 1940 până la 3 ianuarie 1948. Mai ales după 1945, a trecut printr-una dintre cele mai grele şi mai neplăcute situaţii pe care cineva şi le-ar putea imagina. Regina-mamă a fost un suport moral de neînlocuit pentru Suveranul în vârstă de nouăsprezece ani, sfătuindu-l, încurajându-l şi, în special, înţelegându-l în fiecare clipă", conform site-ului https://familiaregala.ro.

Regina-mamă Elena vizitând răniţii de la Spitalul Militar. (Bucureşti, 11 sept. 1944)

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în intervalul ianuarie 1941- august 1944 evreii din România au fost supuşi unor repetate discriminări, confiscări, prestaţii - toate legiferate (...), se arată în volumul "Istoria românilor în timpul celor patru regi. Mihai I" , autor Ioan Scurtu (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2011). "La salvarea multor evrei au contribuit oameni simpli, intelectuali, precum şi personalităţi politice. Un rol important în această acţiune a revenit Reginei-mamă Elena", se subliniază în lucrarea amintită. "Chiar în timpul războiului, când s-a confruntat cu nazismul, în încercarea de a-i ajuta pe evrei, a arătat o excepţională tărie de caracter, urmărind ceea ce ştia că este drept şi bun, reuşind să aibă mereu o prezenţă demnă. Implicarea sa în salvarea atâtor vieţi ale unor oameni de credinţă iudaică, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu, a fost recunoscută formal prin acordarea postmortem, de către Memorialul Yad Vashem, a titlului de 'Drept între popoare' ", se menţionează şi pe site-ul https://familiaregala.ro/.

În noiembrie 1947, regele Mihai I împreună cu Regina-mamă Elena au făcut o vizită la Londra, la invitaţia regelui George al VI-lea, pentru a asista la căsătoria principesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu ducele de Edinburgh. Cu prilejul acestei căsătorii, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma. De la Londra, regele Mihai, principesa Ana de Bourbon-Parma şi mamele lor au mers câteva zile la Lausanne, prilej cu care regele Mihai a cerut-o în căsătorie pe principesă, conform volumului "Nunta de diamant" (RAO International Publishing Company, Grupul Editorial RAO, Bucureşti, 2008).

Regina-mamă Elena la o festivitate a surorilor de caritate din aşezământul ''Regina Elisabeta'' din Bucureşti.(11 aug. 1944)

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Regele Mihai şi regina-mamă Elena au revenit în ţară în luna decembrie. La 30 decembrie 1947, la palatul de pe Şoseaua Kiseleff, regele Mihai I a fost silit, prin şantaj şi ameninţare, de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR, şi dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, să abdice, se arată în volumul "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Peste decenii, în convorbirile cu scriitorul Mircea Ciobanu, regele Mihai I a descris astfel acele momente: "După ce au ieşit din odaie (Groza şi Gheorghiu-Dej, n.n.) mama s-a uitat la mine şi am văzut că-i dau lacrimile. În faţa străinilor ştia atât de bine să-şi ascundă sentimentele. Atunci când am văzut-o cu lacrimi pe obraz eu însumi am fost surprins. Era pentru a cincea oară când trebuia să ia drumul pribegiei. Din ţara unde se născuse, Grecia, fusese de câteva ori nevoită să plece în exil împreună cu tatăl ei, regele Constantin. Plecase din România o dată, în urma conflictului cu tatăl meu. Acum trebuia să mă urmeze pe mine." ("Convorbiri cu Mihai I al României", autor Mircea Ciobanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991).

"La 4 ianuarie 1948, dimineaţa în zori, regele şi mama sa traversau în goana trenului regal ultima palmă de pământ românesc, goniţi de regimul comunist. Despre această plecare, regele spune că a făcut-o cu moartea în suflet" (volumul "Crăciunul regal", Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2013). Jurnalul Reginei-mamă Elena continuă să exprime îngrijorare şi tristeţe, mai ales în anii imediat următori ultimei sale plecări din România, în 1948. Regina-mamă Elena a locuit în casa din Florenţa până în 1980, apoi s-a mutat la Lausanne. A murit la Lausanne, la 28 noiembrie 1982, şi a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

Slujba de înmormântare oficiată de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, pentru Regina-mamă Elena .(Curtea de Argeş, 19 oct. 2019)

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Osemintele Reginei-mamă Elena a României au fost repatriate la 18 octombrie 2019, pentru a fi reînhumate la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, regele Mihai I. Astfel, la 18 octombrie 2019, la Aeroportul Internaţional Otopeni, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române a repatriat sicriul cu osemintele Reginei-mamă Elena, cu acest prilej având loc un ceremonial militar şi religios, la care au fost prezenţi Majestatea Sa Margareta şi membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai Corpului Diplomatic şi ai altor confesiuni şi religii din România. În aceeaşi zi, sicriul a fost depus, mai întâi, în Sala Regilor din Palatul Elisabeta din Bucureşti şi apoi, în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş.

Militari ai Regimentului 30 Gardă 'Mihai Viteazul' poartă sicriul cu osemintele Reginei-mamă Elena către Noua Catedrala Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş unde a avut loc ceremonia de reînhumare. (19 oct. 2019)

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

La 19 octombrie 2019 a fost oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală, apoi a avut loc ceremonia de reînhumare la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş. Slujba de înmormântare a fost oficiată de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în vechea catedrală ctitorită de Neagoe Basarab, iar la ceremonia religioasă au asistat Custodele Coroanei Române, Margareta, principele Radu, principesa Sofia, principesa Maria, alături de ducele Amedeo de Aosta, principesa Mafalda (fiica Ducelui De Aosta), Lord Peter Rosslyn (şeful Casei Principelui de Wales şi Ducesei de Cornwall).

Preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, a adresat o scrisoare Custodelui Coroanei Române, Margareta, cu ocazia repatrierii Reginei-mamă Elena, în care îşi exprima profunda recunoştinţă a poporului evreu faţă de eforturile curajoase ale Reginei-mamă de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. "Cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României pentru a se odihni alături de fiul ei, Regele Mihai I, vă scriu pentru a exprima încă o dată profunda recunoştinţă a poporului evreu faţă de eforturile sale curajoase de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În pofida ameninţărilor la adresa vieţii sale, Regina Elena a reuşit să îl convingă pe viceprim-ministru să permită trimiterea de ajutoare medicale, haine şi mâncare evreilor transportaţi în ghetourile şi lagărele de concentrare din Transnistria, în acelaşi timp încercând să oprească deportările către lagărele de exterminare naziste. Pentru eforturile sale umanitare neînfricate, ea a fost distinsă de către Yad Vashem cu titlul de 'Drept Între Popoare' ", se arăta în scrisoarea preşedintelui israelian, potrivit site-ului www.romaniaregala.ro.

La 14 octombrie 2019, autorităţile locale din Săvârşin au dezvelit o placă cu noul nume dat străzii pe care se află intrarea principală în Domeniul Regal, aceasta numindu-se "Regina-Mamă Elena".

''Regina-mamă Elena rămâne un simbol al Familiei Regale şi un exemplu european, nu doar prin nobleţea originii sale, ci şi prin valorile şi principiile în care a crezut întreaga viaţă'', se mai menţionează, între altele, pe site-ul https://familiaregala.ro/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Mihaela Tufega; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Regele Mihai I şi Regina-mamă Elena, la festivităţile prilejuite de  ziua de 10 Mai - sărbătoarea naţională a României în perioada 1866-1947. (Bucureşti, 10 mai 1946).