Ortodoxe
Sfânta şi Marea Sâmbătă; Sf. Proroc Ieremia; Sf. Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie şi Acachie

Greco-catolice
Sfânta şi Marea Sâmbătă. Sf. pf. Ieremia; Sf. Iosif Muncitorul

Romano-catolice
Ss. Iosif Muncitorul; Ieremia, profet


Cele patruzeci de zile ale Postului Mare întrec celelalte zile ale anului; iar Săptămâna Mare este perioada cea mai importantă a Postului; şi iarăşi Săptămâna Mare culminează cu Sfânta şi Marea zi de Sâmbătă. Se numeşte Săptămâna Mare nu pentru că zilele ei ar fi mai mari, ci pentru că de-a lungul ei s-au săvârşit minunile mari şi mai presus de fire şi faptele neobişnuite ale Mântuitorului Hristos, şi mai cu seamă în această zi.

Înainte de miezul nopţii Sâmbetei Mari începe slujba Învierii Domnului, Sărbătoarea sărbătorilor, cu Canonul Sâmbetei celei Mari; la începerea Vecerniei Învierii, în biserică este întuneric deplin. La miezul nopţii, preotul ia lumină de la candela de pe Sfântul Altar şi o dă mai departe, zicând de trei ori: "Veniţi de luaţi lumină !".

Apoi, preotul citeşte evanghelia Învierii de la Matei 28, 1-16, dă binecuvântarea şi cântă pentru prima oară Troparul Învierii: "Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le".

Slujba continuă cu Canonul Învierii, stihirile Învierii şi ale Paştilor, apoi Sfânta Liturghie.

* Sfântul Proroc Ieremia este pomenit în calendarul creştin ortodox la 1 mai.

Sfântul Ieremia a fost din Anatot, cetate a preoţilor, din seminţia lui Veniamin. A fost ales şi sfinţit proroc înainte de a se fi născut, precum însuşi Domnul i-a prezis despre aceasta: "Mai înainte de a te zămisli în pântece te-am cunoscut şi mai înainte de a ieşi tu din coapse te-am sfinţit şi te-am pus prooroc între neamuri" (Vieţile Sfinţilor).

Este unul din profeţii mari ai Vechiului Testament. A început misiunea sa profetică de tânăr. Atunci Domnul a atins cu mâna Sa gura lui Ieremia şi a spus: "Iată, am dat cuvintele Mele în gura ta. Iată, te-am pus astăzi peste neamuri, peste împăraţi, ca să dezrădăcinezi, să strici, să risipeşti şi să biciuieşti păcatele cele de moarte şi fărădelegile poporului, şi iarăşi să zideşti şi să propovăduieşti pocăinţa şi întoarcerea spre viaţă" (Vieţile Sfinţilor).

Predica sa de început vestea poporului judecata aspră a lui Dumnezeu şi nenorocirile ce se vor abate asupra Ierusalimului, din cauza idolatriei în care căzuse.

Pentru că, în acele vremuri, poporul iudeu, deşi se închina Dumnezeului Celui Adevărat, Care l-a scos din Egipt, nu-I slujea însă cu adevărat. Căci fiind răzvrătit de neamurile cu care se amestecase, a deprins obiceiurile acestora şi o mare parte din iudei slujea şi divinităţilor păgâne. Erau idoli aşezaţi nu numai în jurul Ierusalimului, pe dealuri şi prin văi, ci chiar şi în Ierusalim, lângă templul zidit de regele Solomon, cărora le aduceau jertfe ca şi lui Dumnezeu Celui viu.

În timpul său au domnit patru regi: Iosia, Ioachim, Iehonia şi Sedechia.

A fost închis de către regele Ioachim în vremea în care Israelul era sub stăpânirea chaldeilor lui Nabucodonosor. În perioada în care Nabucodonosor schimba după voia sa regii Israelului, Sfântul Proroc Ieremia îi îndemna pe iudei să se supună jugului străin, căci este trimis de Dumnezeu pentru curăţirea păcatelor lor. A fost socotit trădător şi aruncat în închisoare.

A fost şi profetul decăderii Regatului Iudeei, prorocind că babilonienii vor cuceri Ierusalimul: "Navuzardan, cel mai mare voievod al puterilor haldeieşti, cu ceilalţi voievozi şi cu mulţimea de ostaşi, au dărâmat zidurile Ierusalimului şi l-au umplut de sânge, pierzând cu sabie şi cu foc cea mai frumoasă şi cea mai strălucită cetate a scaunului împăraţilor Iudeei" (Vieţile Sfinţilor).

A profeţit şi anii robiei, 70 de ani.

Sfântul Ieremia a mai prorocit şi despre Patimile Mântuitorului Hristos iar, când era în Egipt, a prorocit despre sfărâmarea idolilor şi despre venirea în Egipt a Preacuratei Născătoare de Dumnezeu cu Pruncul.

A fost ucis cu pietre în timpul refugierii iudeilor lor în Egipt, după distrugerea Templului. (surse: doxologia.ro; vol. "Vieţile Sfinţilor") AGERPRES/ (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Irina Andreea Cristea)