Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator, care îşi propune creşterea gradului de conştientizare privind suferinţa acestor animale, este marcată anual la 24 aprilie, fiind stabilită, în 1979, de către Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (National Anti-Vivisection Society - NAVS).

Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator aduce la cunoştinţa publicului şi a legislatorilor problema legată de testele pe animale, o problemă de etică, precum şi alternativele la acest gen de teste. Ziua de 24 aprilie reprezintă data naşterii fostului preşedinte al NAVS Lord Dowding, important apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei.

Săptămâna care include Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator este cunoscută ca ''Săptămâna mondială a animalelor de laborator''. Aceasta poate fi promovată pe reţelele de socializare, iar de Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator putem păstra un minut de reculegere în memoria acestor animale.

Înfiinţată în 1929, Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie militează împotriva vivisecţiei (disecţie făcută pe un animal viu în vederea studierii unui fenomen fiziologic) şi promovează alte soluţii în vederea înlocuirii experimentelor pline de cruzime şi costisitoare cu metode de cercetare moderne şi inovatoare, potrivit site-ului https://www.navs.org.

Încetarea utilizării animalelor în cercetare şi testare nu poate reuşi fără existenţa unor alternative viabile. De aceea NAVS, prin Fundaţia Internaţională pentru Cercetări Etice (International Foundation for Ethical Research - IFER), oferă finanţare - peste un milion de dolari până în prezent - cercetătorilor care dezvoltă aceste alternative inovatoare la experimentele pe animale, indică https://navs.org/.

Anul acesta, Târgul Internaţional de Ştiinţă şi Inginerie Regeneron (ISEF, fost Intel ISEF) se va desfăşura virtual. Este cel de-al 19-lea an în care NAVS va participa la acest târg ştiinţific - cea mai mare competiţie ştiinţifică din lume pentru elevi de liceu - şi va acorda Premiul NAVS pentru Ştiinţe Umane elevilor de liceu ale căror proiecte demonstrează inovaţie şi progres ştiinţific prin utilizarea alternativelor la experimentele pe animale, conform https://navs.org/. NAVS a alcătuit o echipă formată din şase membri pentru a selecta finaliştii şi câştigătorii Premiului pentru Ştiinţe Umane din 2021. Prin acordarea acestui premiu, NAVS recunoaşte eforturile ştiinţifice care au potenţialul de a înlocui experimentele pe animale, şi oferă totodată un stimulent important pentru ca tinerii oameni de ştiinţă să continue cercetarea care nu implică rănirea animalelor.

Anual aproximativ 100 de milioane de animale au de suferit în laboratoarele din lumea întreagă. Folosirea animalelor în scop experimental în laboratoare s-a extins în secolul XX, în domeniile farmacologiei, fiziologiei, psihologiei, al testării produselor cosmetice, al testării unor produse medicamentoase. Multe dintre testele efectuate pe animale pot fi înlocuite prin alternative ştiinţifice avansate care sunt disponibile în prezent. Există metode avansate de cercetare care nu folosesc animale şi care sunt mai sigure, mai eficiente, produc rezultate mai rapide şi mai relevante pentru om.

Alternativele de disecţie virtuală au numeroase avantaje faţă de disecţia tradiţională, potrivit NAVS. Cei care învaţă utilizând această alternativă au rezultate la fel de bune sau chiar mai bune decât cei care participă la cursuri de disecţie tradiţională. Alternativele de disecţie virtuală costă mai puţin decât disecţia animalelor, sunt reutilizabile şi economisesc timp preţios. Alternativele salvează vieţile animalelor, subliniază NAVS.

Animalele de laborator sunt ţinute adesea în condiţii improprii iar experimentele se fac în lipsa anesteziei. Suferă arsuri, orbesc, sunt otrăvite, mutilate, înfometate pentru ca produse pe care oamenii le folosesc zilnic să poată fi etichetate ca prezentând "condiţii de siguranţă". Astfel de produse testate pe animale sunt unii aditivi pe care îi folosim în mâncare, unele cosmetice şi articole de toaletă folosite pentru îngrijirea corpului, produse de spălat şi curăţat folosite în casă, diverse alte produse folosite pentru maşină, grădină, precum şi medicamente de uz uman.

Protestele faţă de abuzurile la care sunt supuse animalele de laborator au crescut ca amploare începând cu anii '70-'80. În 1975, Peter Singer publică lucrarea ''Animal Liberation'', care condamnă aceste abuzuri şi promovează drepturile animalelor. O formă de protest împotriva folosirii animalelor pentru experimente în laborator este şi refuzul de a cumpăra produse testate pe animale.

NAVS lucrează împreună cu oameni de ştiinţă din mediul academic, cu specialişti din administraţie şi din industrie pentru a dezvolta şi implementa metode avansate de cercetare care înlocuiesc utilizarea animalelor în acest scop, prin finanţarea Fundaţiei Internaţionale pentru Cercetări Etice şi alte colaborări promiţătoare cu comunitatea ştiinţifică. Prin intermediul IFER, NAVS oferă o finanţare esenţială cercetătorilor aflaţi la început de carieră şi care sunt interesaţi în dezvoltarea unor alternative inovatoare la experimentele efectuate pe animale. În acest fel, NAVS şi IFER speră să atragă în domeniul cercetării oameni talentaţi pregătiţi să integreze descoperirea ştiinţifică cu etica şi respectul pentru animale. NAVS a pus bazele IFER în 1985 şi continuă să ofere cea mai mare parte din fonduri prin subvenţii anuale importante, care au totalizat peste un milion de dolari.

Revista "Animal Action" a NAVS oferă o imagine de ansamblu a problemelor actuale referitoare la vivisecţie - inclusiv progresul şi provocările în ştiinţele umane şi măsurile de protecţie a animalelor propuse şi aprobate - precum şi realizările obţinute cu scopul de a pune capăt suferinţei animalelor şi care au fost posibile prin programele NAVS.

Printr-un fond pentru sanctuare, NAVS oferă asistenţă financiară de urgenţă pentru a ajuta animalele retrase din laboratoare, cât şi pe cele ameninţate de dezastre naturale şi provocate de om, potrivit https://navs.org/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)