Opera Naţională Română Cluj-Napoca prezintă duminică, 25 aprilie, începând cu ora 19.00, spectacolul online de balet "Carmina Burana" de Carl Orff . Scenariul de balet şi coregrafia sunt semnate de Adrian Mureşan, scenografia îi aparţine lui Andrei Şchiopu, iar maestru de balet este Vasile Solomon.

"Carmina Burana" (în traducere Cântece Burane, Burana fiind vechea denumire a regiunii Bavaria din Germania), creaţia care i-a adus compozitorului Carl Orff celebritatea absolută, este o cantată scenică profană, unică în felul ei. Sursa de inspiraţie o constituie cântece şi poezii în latina veche, germana Evului Mediu şi în franceza aceleiaşi perioade, dintr-un manuscris din secolul XIII, păstrate în mănăstiri benedictine, editate de către J. A. Schmeller, menţionează site-ul https://operacluj.ro, în prezentarea spectacolului.

"Odată găsită o sonoritate, o linie melodică, un ritm, sunt repetate mereu în forma iniţială. Efectul este straniu, neaşteptat şi în acelaşi timp spectaculos. Compozitorul afirma după parcurgerea textelor, referitor la muzica pe care a compus-o: 'Am scris muzica foarte repede (...). În puţine săptămâni, lucrarea era gata gândită (...). Muzica îmi era atât de cunoscută, pulsa în mine atât de viu, încât pentru a o cânta nu aveam nevoie de note scrise. Când mi s-a cerut partitura, a trebuit să recunosc realitatea că ea nu exista decât în câteva părţi schiţate pe hârtie' ", mai notează site-ul amintit.

Din distribuţia spectacolului fac parte Adelina Gribincea, Lucian Bacoiu, Mircea Munteanu, Daniela Drăguşin, Augustin Gribincea, Iuliana Dane. Îşi dă concursul Ansamblul de Balet a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.

Compozitorul Carl Orff pune, în creaţie, accentul pe elementul ritmic. Ritmurile sale sunt însă cu totul necomplicate, limbajul său este caracterizat prin simplitatea temelor, care au de multe ori o pronunţată savoare populară. Toate aceste trăsături sunt prezente în "Carmina Burana", cantată scenică bazată pe o serie de manuscrise din secolele XI-XIII, precizează https://operacluj.ro.

Sursa foto: https://operacluj.ro

***

"Carmina Burana" a fost compusă de Carl Orff în 1936 şi a avut premiera în 8 iunie 1937, la Oper Frankfurt, Frankfurt pe Main, Germania.

Sursa foto: https://operacluj.ro

Tema principală din "Carmina Burana" este reprezentată de vulnerabilitatea şi fragilitatea oamenilor în faţa sorţii iminente. Lucrarea este împărţită în patru secţiuni tematice: Destinul; Primăvara şi bucuria trezirii la viaţă a naturii; Taverna, ca o formă nelimitată de pofte necontenite şi diverse; Dragostea sub toate aspectele ei, trăirile cele mai intense care pot duce de cele mai mult ori către dorinţe neîmplinite. Baletul se încheie aşa cum a şi început - sub semnul destinului cu a lui putere, care cere neapărat să fie satisfăcut, se arată în prezentarea lucrării pe site-ul https://operanb.ro/.

"Nu există o poveste propriu-zisă în 'Carmina Burana'. Lucrarea începe având pe scenă toţi dansatorii ce se simt ameninţaţi de puterea distrugătoare ce le stă deasupra capului. A doua scenă aduce în prim-plan 20 de bărbaţi prinşi într-un dans circular furios, mişcare ce reprezintă, de fapt, bătălia constantă şi revolta oamenilor la nedreptatea destinului. Următoarea secţiune a piesei vorbeşte despre bucuria oamenilor şi despre venirea primăverii. Patru cupluri se prind într-un dans senzual învăluiţi de căldura soarelui, cărora li se alătură un grup de fete tinere, ce-şi descoperă dorinţele trupeşti. Scena se încheie cu un duo vital, plin de armonie şi de bucuria vieţii. Următoarea parte, 'În Tavernă', vorbeşte despre toată dorinţa sexuală, aproape chinuitoare care stăpâneşte întreg cadrul coregrafic. Datorită climatului religios marcat de violenţă, agresiune şi ură, atmosfera de reprimare devine pregnantă, fiind reprezentată în acest tablou printr-un rol masculin şi un trio de călugări. Scenele ce urmează sunt o continuare a dorinţelor trupeşti prezente în această secţiune", scrie site-ul operanb.ro.

Lucrarea continuă cu secţiunea în care este vorba despre iubire sau despre dorinţa puternică a dragostei rămasă neîmplinită. Trei solo-uri diferite prezintă aceste stări de melancolie, tristeţe şi visare. În ultima parte a lucrării coregrafice, o prezenţă episodică şi misterioasă, Fortuna, devine acum dominantă. Ea este enigmatică, cu o natură duală. Ridicată ca un idol, ea este recunoscută ca fiind suveranul tuturor destinelor umane. După ieşirea ei, omenirea este din nou forţată să se dizolve în faţa forţei atotputernice, ameninţătoare care apasă deasupra întregii omeniri, închizând baletul aşa cum a început, într-o revenire ciclică a evenimentelor.

***

Compozitorul, dirijorul, muzicologul şi pedagogul german Carl Orff s-a născut la München (Germania), la 10 iulie 1895. A studiat la Academia de Muzică şi apoi cu Heinrich Kaminski la München, oraş în care şi-a început activitatea dirijorală. Aici a fost unul dintre fondatorii Şcolii Günther, unde a predat muzica potrivit principiilor lui Jaques-Dalcroze, activitate care a avut o puternică influenţă asupra concepţiilor sale creatoare, conform site-ului https://operacluj.ro.

Sursa foto: operaandballet.com

A condus diverse teatre din München. Lucrarea sa "Schulwerk" (Muzică pentru copii 1930-1933, revizuită în 1950-1954) începe cu modele simple ritmice, cu bucăţi sonore asamblate pentru xilofon, glockenspiel şi alte instrumente de percuţie.

În lucrarea "Carmina Burana" a pus poezia secolului al XIII-lea pe muzică simplă, construită în jurul unor ritmuri viguroase, pulsante, bogate uneori. Celelalte creaţii ale sale includ "Guisei das Opfer" (1913), "Der Mond" (1937-1938), "Die Kluge" (1941-1942), "Die Bernauerin", "Antigone" (1948), "Oedipus der Tyrann" (1959), "Promethee" (1967); muzică vocal-simfonică - cantatele scenice "Also sprach Zarathustra" (1912), "Lukas-Passion", "Catulli carmina" (1943), concertul scenic "Trionfo di Afrodite" (1952), muzică de scenă.

Carl Orff a murit la 29 martie 1982, în München. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)