Situat pe Bd. Aviatorilor, în piaţa cu acelaşi nume, Monumentul Eroilor Aerului poate fi văzut atât dinspre Piaţa Victoriei cât şi dinspre Piaţa Charles de Gaulle.

Între Piaţa Victoriei şi Parcul Regele Mihai I (Parcul Herăstrău) se desfăşoară una dintre cele mai frumoase artere ale Bucureştiului. Zona cuprinde atât clădiri de  locuit, cât şi instituţii şi edificii culturale, sedii ale mai multor ambasade: Palatul Victoria, Muzeul "Grigore Antipa", Muzeul Naţional de Geologie, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", Biblioteca Institutului de Istorie "Nicolae Iorga", Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon", Parohia Romano-Catolică "Inima Preasfântă a lui Iisus". Între Bd. Aviatorilor şi Şoseaua Pavel. D. Kiseleff există şi o zonă verde, reprezentată de Parcul Kiseleff, pe latura dinspre Bd. Aviatorilor aflându-se Monumentul Eroilor Americani din Al Doilea Război Mondial.   

Un Comitet de iniţiativă a fost înfiinţat în 1923, privind ridicarea unui monument dedicat aviatorilor, sub conducerea prinţului moştenitor Carol (viitorul Carol al II-lea), din care mai făceau parte profesorul Ion Cantacuzino, precum şi aviatorii Cornel Olănescu, Mihai Oromolu şi Victor Atanasiu. Iniţial, au fost realizate câteva proiecte de către Ion Jalea şi Cornel Medrea, dar comitetul le-a considerat nesatisfăcătoare, potrivit paginii de facebook a Muzeului Municipiului Bucureşti, https://m.facebook.com/MuzeulMunicipiuluiBucuresti.

A fost lansat un concurs public şi la 2 iulie 1925, la Ateneul Român, au fost prezentate 14 proiecte. Acestea au fost expuse la Ateneul Român, fiind premiate doar trei, cele aparţinând lui Spiridon Georgescu, Lydia Kotzebue şi Ion Schmidt-Faur. Din nou nemulţumiţi, membrii Comitetului au mai aşteptat doi ani până să ia în considerare proiectul sculptoriţei de origine rusă, stabilită în România, Lydia Kotzebue (1885-1944). Tânărul sculptor Ion Fekete (1903-1979), recomandat de Ion Jalea, reuşeşte să facă o machetă a monumentului, care, în sfârşit, primeşte aprobarea Comitetului.

Realizat între 1930-1935, la început în argilă şi în gips, apoi turnat în bronz, monumentul a fost inaugurat în cadrul unei ceremonii la care au participat regele Carol al II-lea (1930-1940), membri ai guvernului şi autorităţi aeronautice, festivitatea fiind încheiată cu o paradă militară, potrivit "Dicţionarului monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti" (Editura Meronia, 2011).

Poza 1 - Bulevardul Aviatorilor din Bucureşti (placă fotografică), 1949/AGERPRES/AGERPRES FOTO/ARHIVA

Poza 2 - Statuia Eroilor Aerului de pe Bulevardul Aviatorilor, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Înalt de 20 de metri, Monumentul Eroilor Aerului, aşa cum este inscripţionat pe faţada sa, cuprinde un soclu din piatră, în formă de obelisc, ridicat pe o bază formată din patru prisme trapezoidale unite la colţuri prin arcuri din piatră. Baza este aşezată pe un postament circular. În vârful obeliscului este înfăţişat Icar, simbolul mitologic al omului zburător, cu aripile deschise. Figuri alegorice ale aviatorilor personificaţi, în efortul lor de a se desprinde de pământ, înconjoară obeliscul, într-o spirală ce porneşte de la bază şi urcă spre vârf.

Toate statuile sunt realizate din bronz, cea a eroului aviator având 5 metri înălţime (5 tone greutate). Pe latura din spate a soclului se văd insignele, căştile şi aparatura aviatorilor, iar pe celelalte laturi se află 13 plăci mari din bronz, pe care sunt gravate numele eroilor aviatori care au murit între 1912 şi 1934, fie în luptele din Primul Război Mondial (1914-1918), fie în lupta de cucerire a acestui domeniu.

În fiecare an, la 20 iulie, aviatorii militari sărbătoresc Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, odată cu praznicul Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patronul şi ocrotitorul aviatorilor români. Cu acest prilej, este organizat un ceremonial militar şi religios în memoria eroilor aerului.

În 2010, Monumentul Eroilor Aerului a fost inclus pe lista monumentelor istorice ale Capitalei, potrivit https://bucurestiivechisinoi.ro/.

Aviaţia civilă a sărbătorit, în 2020, 100 de ani de funcţionare în sistem instituţionalizat. În 1920, prin decret al regelui Ferdinand (1914-1927), a fost înfiinţată Direcţia Aviaţie în cadrul Ministerului Comunicaţiilor. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, Elena Bălan; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Reporteri RADOR (AGERPRES) filmând parada militară, Bucureşti, 10 mai 1943.