Ziua internaţională a monumentelor şi a siturilor este sărbătorită, anual, la data de 18 aprilie. Data a fost stabilită în 1982, de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor - ICOMOS şi a fost adoptată anul următor, în cadrul celei de-a 22-a Conferinţe Generale a UNESCO, potrivit www.icomos.org.

Dedicată celebrării şi promovării patrimoniului cultural, Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor reprezintă totodată o şansă de a atrage atenţia asupra diversităţii şi a relevanţei acestuia, dar şi asupra vulnerabilităţii sale. De asemenea, sunt prezentate eforturile necesare protecţiei şi conservării acestui patrimoniu, dar şi ce înseamnă pentru întreaga omenire conservarea sa. Comitetele Naţionale ICOMOS din întreaga lume au oportunitatea de a susţine cauza lor împreună, în aceeaşi zi, şi sunt, totodată, încurajate să invite comunităţile locale să participe activ la această sărbătoare.

Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor - ICOMOS - şi-a consacrat activitatea în vederea conservării şi protejării monumentelor, ansamblurilor şi siturilor aparţinând patrimoniului cultural. Este singura organizaţie non-guvernamentală la nivel mondial care se dedică promovării aplicării teoriei, metodologiei, dar şi a tehnicilor ştiinţifice, în vederea conservării patrimoniului arhitectural şi arheologic. Activitatea sa se bazează pe principiile consacrate în Carta Internaţională din 1964 privind conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor (Carta de la Veneţia).

În 2021, tema zilei se intitulează "Complex Pasts: Diverse Futures", potrivit https://www.icomos.org/. Recunoscând apelurile globale pentru o mai mare incluziune şi recunoaştere a diversităţii, Ziua internaţională a monumentelor şi a siturilor invită participanţii să reflecteze, să reinterpreteze şi să reexamineze naraţiunile/relatările existente.

Acţiunea de conservare a patrimoniului cultural necesită o examinare critică a trecutului, la fel de mult cum îndeplinirea acesteia reprezintă o asigurare pentru viitor. Dezbaterile cu privire la omiterea şi ştergerea anumitor naraţiuni şi privilegiile unor relatări particulare faţă de altele au atins un apogeu în ultimii ani. Abordarea relatărilor istorice contestate implică, prin urmare, dezbateri complexe, evitând păreri părtinitoare şi interpretări ale trecutului.

Convenţia Patrimoniului Mondial (1972) prevede: "deteriorarea sau dispariţia oricărui element al patrimoniului cultural sau natural constituie o sărăcire dăunătoare a patrimoniului tuturor naţiunilor lumii" - totuşi dezechilibre în recunoaşterea, interpretarea şi, în cele din urmă, conservarea acestor manifestări culturale continuă să existe.

ICOMOS doreşte să se angajeze în promovarea unor noi discursuri, abordări diferite şi nuanţate ale naraţiunilor istorice existente, pentru a susţine puncte de vedere incluzive şi diverse. Descoperirea şi generarea unor naraţiuni mai incluzive pot acoperi o gamă largă de probleme de conservare, de la monumentele de opresiune îndepărtate din spaţiile civice comune până la îngrijirea siturilor ancestrale şi a domeniilor indigene din peisajele culturale. Astăzi, multe monumente şi situri au istorii şi semnificaţii distribuite pe mai multe niveluri, care necesită abordări incluzive.

În acest deceniu de acţiune al ONU pentru dezvoltare durabilă, ICOMOS recunoaşte necesitatea de a pune accentul pe patrimoniul care reprezintă diverse culturi şi comunităţi (SDG10), promovează drepturile egale ale femeilor şi comunitatea LGBTQ + (SDG5), pentru a ilustra un viitor tolerant şi paşnic (SDG16).

Prin urmare, ICOMOS invită la o reînnoită acţiune: un viitor corect necesită interpretări deschise, tolerante şi empatice ale filosofiilor şi practicilor de patrimoniu din prezent, începând cu auto-reflecţia.

Atelierul inaugural "Diversificaţi / Decolonizaţi patrimoniul!" (lansat în iulie 2020), diferite simpozioane dedicate temei "Culturi comune, patrimoniu comun, responsabilitate comună", ateliere de lucru despre drepturile omului şi gestionarea patrimoniului, seminarii web care abordează "Popoarele indigene şi patrimoniul mondial" şi "Oameni + pace: rolul patrimoniului cultural în construirea unei lumi mai corecte şi paşnice prin educaţie, diversitate şi incluziune comunitară" sunt doar câteva exemple ale activităţii desfăşurate de comitetele şi grupurile de lucru ICOMOS cu privire la aceste probleme importante.

În 2020, tema zilei a fost "Shared Cultures, Shared Heritage, Shared Responsibility", totodată, tema generală a celei de-a 20-a Adunări Generale a ICOMOS şi a Simpozionului Ştiinţific (GA2020) care s-a desfăşurat la Sydney, Australia, în perioada 1-10 octombrie 2020. De-a lungul anilor, temele zilei au fost: "Rural Landscapes" (2019), "Patrimoniul pentru generaţii" (2018), prin care ICOMOS a dorit să marcheze, în primul rând, transferul de cunoştinţe între generaţiile de specialişti, un pas important în dezvoltarea culturală. Anul 2018 a fost, totodată, Anul european al Patrimoniului cultural şi s-a desfăşurat sub titlul "Moştenirea noastră: acolo unde trecutul întâlneşte viitorul", potrivit https://europa.eu/cultural-heritage/. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Imagine cu situl arheologic Sanctuarul Marilor Zei (Hieron ton MegalonTheon) din oraşul Samothraki, Grecia.