Igor Stravinski, unul dintre cei mai influenţi compozitori ai secolul XX, s-a născut la 17 iunie 1882, la Oranienbaum, lângă Sankt Petersburg, potrivit https://www.abt.org/.

Fiu al unui faimos bariton al Operei Imperiale, Feodor Stravinski, Igor a crescut într-o desăvârşită atmosferă artistică. A studiat dreptul la Universitatea din St. Petersburg, până la vârsta de 19 ani, când compozitorul, pedagogul şi criticul muzical Nikolay Rimsky-Korsakov (1844-1908) l-a încurajat să studieze serios compoziţia. Igor Stravinski a studiat teoria cu Kalafati.

La 22 ianuarie 1908, a fost interpretată la St. Petersburg prima sa simfonie, în care şi-a expus măiestria tehnicii. A urmat, la 29 februarie acelaşi an, setul de piese pentru mezzo-soprană şi orchestră, apreciat de critica muzicală, "Le Faune et la Bergere".

Pentru a celebra căsătoria dintre Maximillian Steinberg şi fiica lui Rimsky-Korsakov (17 iunie 1908), Stravinski a scris o fantezie orchestrală, "Feu d'artifice" ("Focul de artificii"), iar câteva zile mai târziu, când Rimsky-Korsakov a murit, a scris, în onoarea acestuia, o elegie.

Următoarea sa compoziţie, "Scherzo Fantastique" a fost interpretată la St. Petersburg, la 6 februarie 1909, şi a atras atenţia faimosului producător Serghei Diaghilev, fapt care a anunţat începutul unui parteneriat bogat cu compania acestuia, Ballets Russes. Acesta l-a angajat pe Stravinski să compună o lucrare cu un subiect rusesc. Rezultatul a fost primul balet, prima capodoperă, a lui Stravinski, "L'Oiseau de feu", care a avut premiera la Paris, la 15 iunie 1910.

Activităţile sale s-au concentrat la Paris, unde s-a şi mutat în 1911. Cel de-al doilea balet compus, "Petrouchka", care a avut premiera la 13 iunie 1911, la Paris, a fost un mare succes, fiind totodată ceva nou şi original, un punct de cotitură în modernismul secolului XX. Ritmurile spasmodice explozive, sonorităţile instrumentale noi, cu utilizarea pianului ca parte integrantă a orchestrei şi inovaţia atingerii a două clape diferite în acelaşi timp, au influenţat foarte mult compozitorii contemporani.

Doi ani mai târziu, Stravinski a compus o operă considerată a fi mult mai revoluţionară decât celelalte - "The Rite of Spring", care a avut premiera la Paris, în 29 mai 1913. Impactul a fost atât de mare încât au avut loc demonstraţii la premieră, unii spectatori crezând că au luat parte la o farsă; dar muzicienii progresişti au considerat opera drept începutul unei noi ere în compoziţie. În această situaţie, Stravinski a rupt toate legăturile cu armonia tradiţională şi a folosit combinaţii disonante fără precedent în muzica modernă, arată site-ul dedicat Teatrului American de Balet, https://www.abt.org/.

Înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, Diaghilev a pus în scenă opera "La Rossignol", un basm liric după Hans Christian Andersen, care a avut premiera, la Paris, la 26 mai 1914. În timpul anilor de război, Stravinski a lucrat mai mult în Elveţia, subiectele ruseşti dominând, încă, compoziţiile sale. A scris "Les Noces" pentru un ansamblu neobişnuit de cor, cu solişti, patru piane şi şaptesprezece instrumente de percuţie. În ultimele luni ale războiului, a pus în scenă "Histoire du Soldat", o piesă de teatru cu şapte personaje, care a inclus mai multe dansuri moderne stilizate. În aceeaşi perioadă a scris "Ragtime", o lucrare pentru unsprezece instrumente, care a fost obţinută ritmic din muzica de jazz timpurie americană.

Şi-a continuat colaborarea cu Diaghilev, compunând baletul "Pulcinella", opera în două acte "Marya" după scriitorul Aleksandr Puşkin, şi "Renard" după poveşti populare ruseşti. Acestea au fost ultimele lucrări în care Stravinski a folosit teme ruseşti.

Următoarea compoziţie, un concert de pian, comandat de Koussevitzky, a marcat începutul perioadei sale neoclasice. Au urmat: "Apollon Musagete", o pantomimă pentru orchestră de coarde care evocă baletele de la curtea din Lully; "Capriccio" pentru pian şi orchestră; opera-oratoriu, "Oedipus Rex"; "Symphony of Psalms", scrisă pentru a 50-a aniversare a Boston Symphony. Comandat de Ida Rubenstein, Stravinski a compus un balet, "Persephone", pe textul lui Andre Gide, pe care l-a dirijat la Opera din Paris la 30 aprilie 1934. În 1937, Stravinsky a dirijat "Jeux des Cartes" (un balet în trei acte), scris după un scenariu propriu având la bază un joc de poker imaginar. În lucrarea sa "Dumbarton Oaks" (concert de cameră) şi-a continuat practica compoziţiei neo-baroce.

Sursa foto: Stravinsky Fund/Facebook.com

Igor Stravinski a devenit cetăţean francez în 1934, dar a părăsit Franţa în 1938. S-a stabilit la Hollywood şi a devenit cetăţean american în 1945. Pentru o scurtă perioadă a fost lector la Universitatea Harvard (1939-1940), potrivit https://www.abt.org/.

Stravinsky a continuat să-şi dirijeze lucrările atât în Statele Unite, cât şi în Europa. A scris muzică în mai multe stiluri şi în mai multe scopuri. A compus, în 1942, "Circus Polka" (dedicat unui tânăr elefant) pentru Ringling Brothers Circus; concertul "Ebony" pentru clarinet şi formaţie de swing, interpretat de Woody Herman; în 1951, şi-a completat opera, "The Rake's Progress", după un libret de W.H. Auden şi C. Kallman. În 1957, a scris un balet pentru doisprezece dansatori, "Agon", bazat pe tehnici seriale, care a fost pus în scenă, la Los Angeles, la împlinirea vârstei de 75 de ani.

Din 1958, Igor Stravinski a explorat serialismul, în lucrări precum "Threni", "The Flood" şi "Abraham and Isaac". Ultima sa mare lucrare "Requiem Canticles" a fost compusă în 1966.

A murit la 6 aprilie 1971, la New York. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache)

Sursa foto: Stravinsky Fund/Facebook.com