Opera Naţională Română din Timişoara, prestigioasă instituţie de cultură, a fost înfiinţată prin Decretul Regal nr. 254, din 30 martie 1946, semnat de Regele Mihai I. Conducerea nou înfiinţatei instituţii i-a fost încredinţată renumitei soprane Aca de Barbu, care a reuşit să formeze o echipă valoroasă de muzicieni, conform site-ului www.ort.ro.

Construcţia clădirii a început în 1871, după planurile arhitecţilor vienezi Helmer şi Fellner şi a fost terminată în 1875. Două incendii de proporţii au devastat clădirea - primul a avut loc în 1880 şi reconstrucţia a durat până în 1882, păstrându-se integral forma originală a construcţiei, în stil "Renaissance"; al doilea incendiu a avut loc în 1920, rămânând intacte doar aripile laterale ale clădirii, iar reconstrucţia s-a făcut după planurile arhitectului Duiliu Marcu, păstrându-se stilul original numai la faţadele laterale, faţada principală şi sala de spectacole îmbrăcând stilul neobizantin caracteristic arhitecturii româneşti a timpului.

Spectacolul inaugural al Operei Române din Timişoara a avut loc la 27 aprilie 1947 cu opera "Aida" de Giuseppe Verdi. În primii zece ani de la înfiinţare au fost montate 41 de spectacole de operă, operetă şi balet. Începând din anul 1952, Opera a susţinut microstagiuni neîntrerupte la Arad, Lugoj, Bocşa, Ceacova, Deva, Hunedoara şi Reşiţa, până în 1990. Totodată, din 1953 s-au organizat turnee prin ţară - la Craiova, Sibiu, Braşov, Oradea, Târgu-Mureş, Buzău, Galaţi, Suceava, Satu Mare, Baia Mare, Alba Iulia, Bucureşti.

Clădirea Operei Române din Timişoara, 1947

Foto: (c) ARHIVA AGERPRES

La iniţiativa marelui muzician Nicolae Boboc, dirijor şi director al Operei Române din Timişoara, şi a lui Ion Romanu, director al Filarmonicii "Banatul" din Timişoara, în stagiunea 1968-1969 a avut loc prima ediţie a Festivalului "Timişoara Muzicală", gândit să devină un eveniment al anului, o manifestare de ţinută. După cea de-a VI-a ediţie, festivalul a devenit anual, iar din 1993 a primit un caracter internaţional, păstrat până în prezent, precizează site-ul www.ort.ro.

O premieră a fost realizată la 23 iunie 1964 - prima transmisiune de televiziune în direct a unei opere integrale, cu spectacolul "Bal mascat" de Verdi. Au urmat numeroase imprimări de radio şi televiziune, precum şi pe disc şi CD.

De la înfiinţarea Operei Române din Timişoara până în prezent s-au montat 16 premiere absolute şi 23 de premiere naţionale. Colaborând cu regizori şi dirijori din ţară şi străinătate, cu centre culturale şi fundaţii, s-au realizat evenimente deosebite, cum ar fi spectacolele: "Regele Bérenger" după "Regele Moare" de Eugen Ionesco, în colaborare cu Fundaţia Bérenger (Olanda), opera "Bellida" de G. F de Pauw (redescoperită la 100 de ani de la premiera sa), tot în colaborare cu Fundaţia Bérenger (Olanda) şi opera "Ibn Sina" de Micheil Borstlab - o premieră mondială al cărei subiect a fost scris de dr. Ahmad Al Dosari şi a reprezentat pentru Qatar prima montare a unei opere.

Între participările la festivaluri naţionale şi internaţionale se numără Wiener Fest Spiel, Austria; Festivalul de Operă, Lecce, Italia; Festivalul Internaţional "George Enescu", Bucureşti; Festivalul Internaţional al Dansului, India; Festivalul de Operă, Locarno, Elveţia; Festivalul de Operă şi Balet, Iaşi; Festivalul de Operă, Szeged, Ungaria.

Gala aniversară Corneliu Murgu, organizată de Opera Naţională Română Timişoara, 2018. 

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Turneele în ţară şi străinătate au întrunit atât aprecierea publicului, cât şi a criticii de specialitate din fosta Iugoslavie, Ungaria, Bulgaria, Italia, Germania, Olanda, Belgia, Elveţia, Spania, Portugalia şi Qatar.

În decembrie 1989, revolta poporului oprimat din "Nabucco" (aflat în acea zi pe afişe) s-a mutat în stradă, iar în 22 decembrie, când Timişoara se declara Primul Oraş Liber al României, clădirea Operei Române a devenit simbol iar imaginea ei a înconjurat lumea, scrie site-ul instituţiei de cultură.

Piaţa Victoriei şi balconul Operei, locul de unde în decembrie 1989 era cititã Proclamaţia de la Timişoara.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Începând din toamna anului 2000, la conducerea instituţiei a fost ales maestrul Corneliu Murgu, artist de talie mondială, care a revigorat activitatea operei. Ofertele primite de Opera Română Timişoara de a susţine spectacole în străinătate au devenit mai numeroase, au fost introduse în repertoriul curent două opere foarte importante: "Otello" de Giuseppe Verdi şi "Turandot" de Giacomo Puccini.

Spectacolul de operetă "Văduva veselă" de Franz Lehar, la a X-a ediţie a Festivalului de operă şi operetă în aer liber, 2014. 

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Din stagiunea 2000 şi până în prezent au fost montate 61 premiere, fapt ce a dus la diversificarea repertoriului.

La 24 septembrie 2004 Operei Române Timişoara i s-a conferit titulatura de Operă Naţională, precizează site-ul www.ort.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Simona Aruştei)