Parlamentul European a convenit prin vot să poată să acţioneze în justiţie Comisia Europeană dacă executivul comunitar nu aplică rapid nouă legislaţie ce condiţionează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept şi eurodeputaţii au hotărât accelerarea aprobării adeverinţei electronice verzi. Comisia Europeană a adoptat primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027 pentru sprijinirea mobilităţii şi a educaţiei pentru toţi şi Consiliul Uniunii Europene a adoptat decizia de instituire a Instrumentului european pentru pace. Acestea sunt câteva dintre cele mai semnificative teme care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în perioada 22-26 martie 2021.

Consiliul European
Liderii din Uniunea Europeană s-au reunit, la 25 şi 26 martie 2021, prin videoconferinţă, în formatul Consiliului European, pentru discutarea situaţiei epidemiologice la nivelul blocului comunitar, asupra relaţiilor transatlantice cu Statele Unite ale Americii după instalarea noii administraţii de la Casa Albă, fiind pentru prima dată în 11 ani când preşedintele american a participat la discuţiile dedicate în cadrul Consiliului pe marginea relaţiilor Washington-Bruxelles. Au fost discutate relaţiile cu Federaţia Rusă, chestiuni privind agenda digitală şi aspecte privind rolul monedei unice, potrivit https://europa.eu. În cadrul discuţiilor, liderii UE au convenit că sunt pregătiţi să impulsioneze comerţul şi să prelungească pactul privind migraţia convenit cu Turcia în 2016, dar au avertizat cu impunerea de sancţiuni dacă Turcia îşi reia explorarea "ilegală" de hidrocarburi în estul Mediteranei. Preşedintele francez Emmanuel Macron a subliniat că ieşirea din criză necesită "menţinerea măsurilor de sprijin bugetar atâta timp cât durează criza sanitară şi implementarea rapidă a planului de redresare europeană" de 750 de miliarde de euro, adoptat în iulie 2020. La nivel mondial trebuie solidificată poziţia monedei unice europene pentru întărirea autonomiei strategice a Uniunii, au concluzionat liderii europeni, conform https://www.consilium.europa.eu.

Consiliul Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 22 martie 2021, decizia de instituire a Instrumentului european pentru pace (IEP), un fond extrabugetar în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, care urmează să fie finanţat prin contribuţii ale statelor membre ale Uniunii şi care va sprijini acţiunile externe ale blocului comunitar ce au implicaţii militare sau în domeniul apărării, potrivit unui comunicat al instituţiei. Obiectivul IEP vizează sporirea capacităţii Uniuni Europene de prevenire a conflictelor, de menţinere a păcii şi întărire a stabilităţii şi securităţii internaţionale. Noul instrument a intrat în vigoare la data adoptării şi urmăreşte să modeleze o politică de securitate coerentă a UE.

Parlamentul European
Eurodeputaţii au decis, la 25 martie 2021, în cadrul dezbaterii desfăşurate în plen, cu 468 de voturi pentru, 203 împotrivă şi 16 abţineri, să accelereze aprobarea adeverinţei electronice verzi, care ar urma să permită circulaţia sigură şi liberă pe durata pandemiei, pentru a facilita adoptarea sa până în vară, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. În forma avansată de Comisie, adeverinţa ar include informaţii cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, datele privind un rezultat negativ la testul cu noul coronavirus şi informaţii privind orice infecţie anterioară cu acest nou virus. "Adeverinţa nu poate fi o condiţie prealabilă pentru libera circulaţie, deoarece aceasta este un drept fundamental în Uniunea Europeană şi nu poate conduce la discriminare", a menţionat, la finalul votului, preşedintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, spaniolul Juan Fernando Lopez Aguilar. Comisia Europeană avansase, la 17 martie 2021, varianta adeverinţei electronice verzi pentru facilitarea circulaţiei libere în Uniunea Europeană.

Legislativul comunitar a votat, la 25 martie 2021, o rezoluţie, cu 529 de voturi pentru, 148 împotrivă şi 10 abţineri, prin care poate să acţioneze în justiţie Comisia Europeană dacă executivul Uniunii Europene nu aplică rapid nouă legislaţie ce condiţionează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept, potrivit Reuters. Prin rezoluţia adoptată, eurodeputaţii reamintesc că nerespectarea statului de drept de către statele membre poate afecta integritatea bugetului UE. Eurodeputaţii au avertizat executivul comunitar că dacă nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin conform regulamentului privind condiţionalitatea statului de drept şi nu adoptă toate măsurile adecvate pentru a apăra interesele financiare şi valorile Uniunii Europene, Parlamentul "va considera că acest lucru constituie o abţinere de a acţiona" şi va trimite în instanţă Comisia.

Comisia Europeană
Comisia Europeană a publicat, la 22 martie 2021, prima evaluare preliminară a impactului instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă (SURE), conceput pentru a proteja locurile de muncă şi veniturile afectate de pandemia de coronavirus, potrivit unui comunicat al executivului comunitar, citat de dpa. Potrivit documentului, instrumentul SURE a atenuat impactul socio-economic grav al crizei provocate de pandemia de COVID-19. În 2020, instrumentul a sprijinit între 25 şi 30 de milioane de persoane, reprezentând un sprijin financiar total în valoare de 90,6 miliarde de euro. Fondul este unul dintre cele trei instrumente temporare - în valoare totală de 540 miliarde de euro - convenite de bloc ca prim răspuns fiscal la efectele economice ale măsurilor de limitare a răspândirii virusului.

Comisia Europeană a adoptat, la 25 martie 2021, primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027, pentru sprijinirea mobilităţii şi a educaţiei pentru toţi, în UE şi în afara regiunii, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Cu un buget de 26,2 miliarde de euro, noul program revizuit va finanţa proiecte de mobilitate în scopul învăţării şi de cooperare transfrontalieră de care vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele şi din toate mediile sociale.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a indicat, printr-o decizie, la 23 martie 2021, faptul că pasagerii unui zbor anulat sau întârziat din cauza unei greve a piloţilor pentru obţinere de măriri salariale trebuie să fie despăgubiţi de respectiva companie aeriană, conform AFP. Greva, chiar dacă este organizată "cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia naţională", "nu echivalează cu noţiunea de 'circumstanţă extraordinară'" care să permită companiei să se considere exonerată de la a mai plăti compensaţii, potrivit CJUE.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins, la 25 martie 2021, ca inadmisibilă plângerea înaintată de o coaliţie de familii din spaţiul comunitar şi nu numai, conform căreia politicile climatice ale UE nu sunt îndeajuns de eficiente pentru a ţine sub control creşterea nivelului de gaze cu efect de seră, potrivit dpa. Şi instanţa inferioară a UE, Tribunalul General al Uniunii Europene, respinsese plângerea ca inadmisibilă, hotărând că familiile nu erau afectate individual de respectiva lege.

Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală
Instituţiile judiciare din statele Uniunii şi-au intensificat coordonarea, prin intermediul Agenţiei Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală, şi au realizat cu 13% mai multe cercetări asupra unor delicte transfrontaliere grave şi de terorism în anul precedent, potrivit raportului Eurojust pe 2020, dat publicităţii la 23 martie 2020. Potrivit documentului, instituţiile judiciare din diferite ţări europene apelează tot mai des la cooperarea cu agenţia europeană pentru derularea anchetelor. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Gabriela Badea)