Sistemul metric îşi are originea în Franţa în 1799 în urma Revoluţiei Franceze. Deşi au existat multe unităţi de măsură diferite şi definiţiile acestora au fost revizuite, sistemul oficial de măsurători al majorităţii ţărilor reprezintă forma modernă a sistemului metric, cunoscut sub numele de Sistemul Internaţional de unităţi de măsură (SI), potrivit site-ului www.metric-conversions.org/.

La 8 mai 1790, ca urmare a unei moţiuni semnată de diplomatul francez Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord (1754-1838), Adunarea Naţională Franceză a decis crearea unor unităţi de măsură sigure, stabile şi simple pe baza sistemului decimal. Prima unitate aleasă s-a bazat pe baterea de o secundă a pendulului.

La 30 martie 1791, ca urmare a unei propuneri din partea mai multor academicieni, Adunarea Naţională Franceză a decis că un metru ar echivala cu 1/10.000.000 din distanţa dintre Polul Nord şi Ecuator. La 7 aprilie 1795, Convenţia (Parlamentul francez) a decretat că sistemele de măsurare metrice trebuie introduse legal în Franţa. Unităţile de măsurat includeau: metrul (pentru lungime), aria (pentru suprafaţă), litrul (pentru volum), gramul (pentru masă). Acest sistem decimal al unităţilor de măsurare s-a dovedit a fi simplu de utilizat. Definiţia legală a suferit în timp unele schimbări, datorate evoluţiei cercetărilor ştiinţei. Precizia unităţilor de măsură a ajuns la o mare acurateţe, dar lungimii metrului nu i-au fost schimbate niciodată coordonatele. Doar câteva ţări nu au adoptat oficial sistemul metric de măsurare.

A X-a Conferinţă generală de măsuri şi greutăţi de la Paris, din 1954, decide: să se adopte Sistemul Internaţional de unităţi de măsură, bazat pe şase unităţi fundamentale, cum ar fi metrul pentru lungime, kilogramul pentru masă, secunda pentru timp, amperul pentru intensitatea curentului electric, kelvinul pentru temperatura termodinamică, candela pentru intensitatea luminoasă. De asemenea, a decis să se definească scara termodinamică de temperatură cu ajutorul punctului triplu al apei ca punct fix fundamental, să se abandoneze sistemul MKfS şi să se introducă o unitate de măsură specifică forţei - newtonul, potrivit volumului "Dicţionar cronologic al ştiinţei şi tehnicii universale" (Bucureşti, 1979).

La 15 septembrie 1864, a fost adoptată Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de măsuri şi greutăţi în România, care a fost prezentată şi susţinută în parlament de Mihail Kogălniceanu şi semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1866. La 28 februarie 1875 s-a adoptat Legea pentru aplicarea Sistemului Metric de măsuri şi greutăţi. La articolul 2 al acestei legi se prevedea că până la data de 1 ianuarie 1879 se vor întocmi tabele comparative de măsuri şi greutăţi care să stabilească corespondenţa dintre unităţile de măsură metrice şi unităţile vechi, care se numesc unităţi arhaice. La articolul 4 al legii de aplicare a Sistemului Metric se prevedea că la 1 ianuarie 1879 Sistemul Metric de măsuri şi greutăţi va deveni obligatoriu în tranzacţii, iar de la 1 ianuarie 1881 va deveni obligatoriu pe teritoriul României, potrivit volumului III, "METROLOGIE", (serie nouă, 2006, nr. 1-4).

În 1883, România devine stat membru al Convenţiei Internaţionale a Metrului. În 1889 a fost înfiinţat Serviciul Central de Măsuri şi Greutăţi, primul organ al statului în domeniul metrologiei legale din România. În 1951 s-a înfiinţat Institutul Naţional de Metrologie care, începând din 1974, se va numi Institutul Naţional de Metrologie (INM), institut de cercetare ştiinţifică în domeniul metrologiei. În 1961 are loc proclamarea în ţara noastră a Sistemului Internaţional de Unităţi, singurul sistem de unităţi legale şi obligatorii, fiind a şasea ţară din lume care a adoptat acest sistem. În 1996, România devine membru asociat al WELMEC (Organizaţia europeană pentru cooperare în metrologia legală) şi în 2001 membru corespondent al EUROMET (Cooperarea europeană în domeniul etaloanelor).

În mai 2007, cu ocazia celei de a 23-a Reuniuni a Comitetului WELMEC, România a devenit membru cu drepturi depline al WELMEC, potrivit Biroului Român de Metrologie Legală. (www.brml.ro/istoric-brm). AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Ady Ivaşcu)