logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

DOCUMENTAR: 140 de ani de la naşterea scriitorului Tudor Arghezi

Imagine din galeria Agerpres

Scriitor şi gazetar, Tudor Arghezi s-a născut la Bucureşti, la 21 mai 1880. Tatăl său, Nicolae Theodorescu, originar din Cărbuneşti-Gorj, a fost arendaş, apoi funcţionar la banca din Piteşti, conform ''Dicţionarului general al literaturii române'', editat sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004).

A urmat cursurile şcolii primare la ''Petrache Poenaru'' (1887-1891), apoi gimnaziul clasic la ''Cantemir Vodă'' (1891-1896), după care va pregăti liceul în particular, trecând ultimele examene, pentru clasele a şasea şi a şaptea, în 1905, în cadrul Institutului ''Clinciu şi Popa'' din Bucureşti.

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion N. Theodorescu) a debutat în 1896 în revista lui Al. Macedonski ''Liga ortodoxă'' cu poezia ''Tatălui meu'', semnând Ion Theo. Este perioada în care îl cunoaşte pe Grigore Pişculescu (Gala Galaction), iar prietenia cu acesta va dura toată viaţa.

A colaborat în anii 1897-1899 la ''Revista modernă'' şi la ''Viaţa nouă'', cu poezii şi proză scurtă, începând să folosească pseudonimul Tudor Arghezi. În 1904 scoate, împreună cu V. Demetrius, revista ''Linia dreaptă'', unde publică o parte din ciclul ''Agate negre'', nuvela ''Lotar'', precum şi manifestul poetic ''Vers şi poezie''.

În februarie 1900, ''nevoia unui refugiu în faţa privaţiunilor cotidiene, aspiraţii spirituale şi artistice (...) îl fac să intre în cinul călugăresc'' (''Dicţionarul general al literaturii române'', Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). După o ucenicie la mânăstirea Cernica, îmbracă haina monahală, devenind călugărul Iosif, iar mai târziu este hirotonisit diacon şi adus la Mitropolie ca secretar. În 1905 îşi dă demisia din slujba de diacon. Pleacă în Franţa, unde, din legătura cu profesoara Constanţa Zissu, se naşte în 1905 primul său fiu, Eliazar (viitorul artist fotograf Elie Lothar), conform ''Dicţionarului scriitorilor români'' (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995). Între 1906 şi 1910 a trăit în Elveţia, unde a audiat cursuri la Universitatea din Geneva, a frecventat asiduu bibliotecile, practicând, totodată, diverse meserii.

În 1910, N.D. Cocea îi publică în ''Viaţa socială'' ''Rugă de seară'', precum şi câteva piese din ''Agate negre''. În acelaşi an, Tudor Arghezi revine în ţară şi începe colaborarea la ''Facla'', ''Viaţa Românească'', ''Rampa'' ş.a. cu versuri, pamflete, polemici. A condus, alături de Gala Galaction, revista ''Cronica'' (1915-1916).

În 1916, s-a căsătorit cu Paraschiva Burda, originară din Bucovina, cu care a avut doi copii: Domnica (Mitzura) şi Iosif (Baruţu).

 

Casa Memorială Tudor Arghezi-Mărţişor, Bucureşti, 1974.

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU / AGERPRES FOTO


În timpul Primului Război Mondial a rămas în capitala ocupată de armata germană şi a publicat articole politice în ''Gazeta Bucureştilor'', colaborând, de asemenea, la publicaţiile ''Scena'' şi ''Renaşterea''. Ca urmare a articolelor în care se pronunţase în favoarea neutralităţii României în Primul Război Mondial, este condamnat în procesul intentat ziariştilor colaboraţionişti, din 1918, şi întemniţat la închisoarea Văcăreşti, fiind graţiat în 1919, prin intervenţia lui Nicolae Iorga.

Din 1922 până în 1924 a condus revista ''Cugetul românesc'', apoi ziarul ''Naţiunea'' (1923), unde a publicat ''Amintirile ierodiaconului Iosif''. Colaborează, totodată, la publicaţiile "Viaţa românească", "Adevărul literar şi artistic", "Rampa", "Contimporanul", ''Făclia'', ''Gândirea'', ''Clipa'', ''Clopotul'', ''Lumea'', ''Ramuri'', ''Viaţa literară'' ş.a.

În 1926, cumpără un teren pe dealul Mărţişorului, aproape de închisoarea Văcăreşti, unde începe să sădească pomi fructiferi şi viţă-de-vie şi unde va construi, pe parcursul mai multor ani, celebra casă ''Mărţişor'' (după planuri întocmite chiar de către poet), cu anexe şi o tipografie, unde Arghezi intenţiona să-şi publice întreaga operă. Se mută cu familia la ''Mărţişor'' în 1930.

La vârsta de 47 de ani, în 1927, Tudor Arghezi îşi publică primul volum de versuri, ''Cuvinte potrivite'' (Premiul Societăţii Scriitorilor din România, 1927). Apariţia acestuia, primit cu elogii de criticii din acea perioadă, a marcat consacrarea poetului, până atunci cunoscut mai mult în medii literare restrânse.

 

 

Un an mai târziu începe să editeze, într-o concepţie grafică originală, ''Bilete de papagal'' (1928-1929; 1930; 1937-1938; 1945), unde a lansat câţiva poeţi tineri de valoare. Debutul în proză are loc în 1929, când apare volumul ''Icoane de lemn''. În 1931, apare volumul ''Flori de mucigai'' (1931). Apar, în continuare, noi volume de proză: ''Cartea cu jucării'' (1931), ''Tablete din Ţara lui Kuty'' (1933), ''Cimitirul Buna-Vestire'' (1936) etc. A mai publicat volumele de versuri ''Cărticică de seară'' (1935) şi ''Hore'' (1939), precum şi ''ediţiile definitive'' de ''Versuri'' (1936; 1940; 1943). În 1934, i s-a acordat Premiul Naţional pentru Poezie, alături de George Bacovia.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a deţinut rubrica ''Bilete de papagal'' din ziarul ''Informaţia zilei'', unde a publicat, în septembrie 1943, celebrul pamflet ''Baroane!'', ''care lovea, abia voalat, în Manfred von Killinger, reprezentantul lui Hitler la Bucureşti'' (''Dicţionarul general al literaturii române''). Pentru publicarea acestui pamflet a fost arestat şi apoi internat în lagărul de la Târgu Jiu (1943-1944). În 1945 a fost distins, din nou, cu Premiul Naţional pentru Poezie. După 1945, a început o febrilă activitate publicistică la ''Adevărul'' (unde colaborează cu ''Tablete'', 1946-1947), ''Jurnalul de dimineaţă'' ş.a., iar în 1946 a fost distins cu Premiul Naţional pentru Literatură.

Devine ţinta unor atacuri în presa vremii, pornindu-se de la unele dintre articolele sale, precum şi de la poeziile din ''Una sută una poeme'' (1947), apoi opera sa literară este pusă sub interdicţie. Tipografia de la ''Mărţişor'' i-a fost confiscată în 1948, iar pentru familia poetului au urmat ani grei. În această perioadă, Tudor Arghezi a tradus din limba rusă (între altele, ''Suflete moarte'' de Gogol), iar din limba franceză - ''În floarea vieţii'' de Anatole France.

În 1954, îi apare volumul de versuri pentru copii ''Prisaca''. De acum vor fi reluate şi colaborările la principalele reviste literare şi în presa centrală.

Anul 1955 aduce semnele acceptării scriitorului de către oficialităţi (''Dicţionarul general al literaturii române''). Devine membru titular al Academiei Române la 2 iulie 1955, iar în 1957 este ales şi în Marea Adunare Naţională. Avea să fie sărbătorit ca poet naţional la împlinirea vârstei de 80, şi respectiv 85 de ani.

 

Scriitorul Tudor Arghezi (dr.) este decorat de Ion Gheorghe Maurer la împlinirea vârstei de 80 ani, Bucureşti, 20 mai 1960.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / AGERPRES FOTO/ARHIVĂ Â


O ediţie bibliografică ''Versuri'' este publicată în 1959, pentru ca un an mai târziu să apară volumul ''Tablete de cronicar'', iar în 1961 volumul "Cu bastonul prin Bucureşti". Din 1962 a început editarea integrală a operei sale, proiectată în 61 de volume. Ultimele plachete ale poetului au înmănuncheat stiluri inedite: ''Frunze'' (1961), ''Poeme noi'' (1963), ''Cadenţe'' (1964), ''Ritmuri'' (1966), ''Noaptea'' (1967).

Universitatea din Viena i-a acordat în 1965 Premiul ''Herder''. În acelaşi an a fost ales membru al Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Litere.

Poetul a donat statului, în 1966, întreaga proprietate a ''Mărţişorului'', cu condiţia ca aceasta să devină, după moartea sa, Casă memorială. În iunie 1974, ''Mărţişorul'' a devenit Casă memorială patronată de Muzeul Literaturii Române. ''MĂRŢIŞORUL e patria literaturii mele. De acolo au ieşit CUVINTELE POTRIVITE şi toate scrierile adunate acuma într-o mulţime de volume, gândite la o masă dintr-o cameră mică pe care mi-o rezervasem pentru reverie... Pentru mine, Mărţişorul e un lucru de neuitat. Cred că acolo mi s-a plămădit cerneala şi mi-a înviat oarecum condeiul'', mărturisea Tudor Arghezi.

Lumea copilăriei şi deopotrivă lumea animalelor au ocupat un loc distinct în opera lui Arghezi (''Cartea cu jucării'', ''Cântec de adormit Mitzura'', ''Mărţişoare'', ''Prisaca'', ''Zdreanţă'', etc).

Tudor Arghezi a murit la 14 iulie 1967, la puţin timp după moartea soţiei sale Paraschiva (1966), fiind înmormântat, alături de aceasta, în grădina casei din ''Mărţişor''.

În anul 2000 a început editarea operei complete a scriitorului Tudor Arghezi în colecţia ''Opere fundamentale'', coordonată de Fundaţia pentru Ştiinţă şi Artă şi Editura Univers Enciclopedic, la care, se alătură, din 2003, Editura Academiei Române. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Cristian Anghelache, redactor Arhiva Foto - Elena Bălan, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

* Specificaţie foto din deschidere: Scriitorul Tudor Arghezi împreună cu soţia sa Paraschiva Arghezi, la ceremonia aniversării a 80 de ani de viaţă, Ateneul Român, Bucureşti, 1960.

Afisari: 406

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 22-11-2026 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 noiembrie

Ortodoxe Sf. Ap. Filimon, Arhip, Onisim și Apfia; Sf. Mc. Cicilia Duminica a 26-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 26-a după Rusalii. Sf. ap. Filimon, Arhip, Apfia și Onisim; Sf. m. Cecilia; Sf. m. Valerian și Tiburțiu Romano-catolice Cristos, Regele Universului Sf. Cecilia, fc. m.

Documentare 22-11-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 noiembrie

Este a 326-a zi a anului 2026. Au mai rămas 39 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 21 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 55 m și apune la 04 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 21-11-2026 11:00

DOCUMENTAR: Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa - 20 de ani de la moarte (21 noiembrie)

Preotul Gheorghe Calciu a fost unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai comunismului, care a făcut peste 20 de ani de închisoare, inclusiv în cadrul Experimentului reeducării de la Pitești. La Pitești, spune Părintele, 'a fost lucrarea diavolului. A fost un război între bine și rău'. (sursa:

Documentare 21-11-2026 10:00

DOCUMENTAR: Franz Josepf I de Habsburg, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916)

Franz Joseph I, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916), s-a născut la 21 noiembrie 1830, la Palatul Schönbrunn, fiind fiul cel mare al arhiducelui Franz Karl, al doilea fiu al împăratului Franz al II-lea, și al arhiducesei Sophie Friederike, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. În 1854, s-a căsătorit cu Elisabeta de B

Documentare 21-11-2026 09:30

21 noiembrie - Ziua mondială a televiziunii (ONU)

În fiecare an, pe 21 noiembrie, Ziua mondială a televiziunii (World Television Day) subliniază rolul vital pe care televiziunea îl joacă în prezentarea diverselor probleme care îi afectează pe oameni, potrivit https://nationaldaycalendar.com/. Televiziunea rămâne, de d

Documentare 21-11-2026 09:00

21 noiembrie - Ziua mondială a salutului

Ziua mondială a salutului, marcată în fiecare an la 21 noiembrie, este un îndemn la comunicare, salutul fiind o formă elementară de acțiune interumană, un pas important spre realizarea înțelegerii între oameni de rase, de naționalități sau de religii diferite, un instrument pentru menținerea liniștii și a păcii în lume. Inițiată &

Documentare 21-11-2026 08:30

21 noiembrie - Ziua limbii sârbe

La 21 noiembrie este sărbătorită, în România, Ziua limbii sârbe. Propunerea legislativă pentru marcarea acestei zile în România a aparținut deputatului din partea Uniunii Sârbilor din România, Gvozdenovici Slavomir. Potrivit expunerii de motive din textul legii, pe teritoriul de azi al României com

Documentare 21-11-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 noiembrie

Ortodoxe Intrarea în biserică a Maicii Domnului Greco-catolice Intrarea în Templu a Maicii Domnului Romano-catolice Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria Intrarea în biserică a Maicii Domnului (numită în popor și Vovidenia)

Documentare 21-11-2026 05:31

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 noiembrie

Este a 325-a zi a anului 2026. Au mai rămas 40 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 19 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 30 m și apune la 03 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 20-11-2026 15:45

Săptămâna europeană 16-20 noiembrie 2026

Evenimentul organizat la Parlamentul European cu ocazia aniversării a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, relația tot mai strânsă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, înființarea Oficiului UE pentru Sancțiuni și stabilirea rolului Uniunii Europene în negocierile pentru încheierea războiului din Ucra

Documentare 20-11-2026 14:25

Retrospectiva evenimentelor interne 16-20 noiembrie 2026

Participarea președintelui Nicușor Dan la Coaliția de voință de la Berlin, punerea în transparență decizională de către Ministerul Dezvoltării a proiectului de comasare voluntară a comunelor cu mai puțin de 1500 de locuitori, trimiterea în judecată a lui Raed Arafat în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, declararea de către ANI a fostului

Documentare 20-11-2026 10:00

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

*Din 20 noiembrie 2026, Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția temporară 'Teme Biblice', cu lucrări din colecția privată La Collection Kesauri din Franța, ce cuprinde trei nume majore ale artei secolului XX. Lucrări de Salvador Dali, alături de litografii semnate de Marc Chagall și Giorgio de Chirico vor

Documentare 20-11-2026 09:30

AnulBrâncuși: Atelierul lui Brâncuși din Centrul Pompidou (Paris)

Născut în satul Hobița, județul Gorj, într-o familie de țărani, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris din 1904 până la moartea sa, în 1957; aici a realizat cea mai mare parte a operei sale. Prin testament, el a lăsat moștenire întregul său atelier statului francez. O reconstrucție fidelă a acestuia a fost r

Documentare 20-11-2026 09:00

20 noiembrie - Ziua mondială a copiilor (UNICEF)

În fiecare an, la 20 noiembrie, este marcată Ziua mondială a copiilor, ce amintește de adoptarea, în 1959, de către Adunarea Generală a ONU a Declarației Drepturilor Copilului și, în 1989, a Convenției cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/. Ziu

Documentare 20-11-2026 08:00

Cel de-al doilea Summit UE-Regatul Unit (20 noiembrie 2026)

Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc la 20 noiembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul celui de-al doilea summit de după retragerea Regatului Unit din UE, pentru a discuta despre parteneriatul strategic sau securitatea Europei și a restului lumii, informează site-ul consilium.europa.eu/.