ROMÂNI CELEBRI: Dimitrie Brândză, medic şi naturalist, fondatorul Grădinii Botanice din Bucureşti
Dimitrie Brândză s-a născut la 10/22 octombrie 1846, în localitatea Bivolu (azi Viişoara) din judeţul Botoşani.
Şi-a efectuat studiile liceale la Iaşi, între 1857-1864, apoi studiile superioare la Paris. Astfel, între 1864-1866 urmează cursuri de ştiinţe naturale la Sorbona, iar între 1864-1869, studii medicale, obţinând în 1869, la Paris, titlul de doctor în medicină, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Bucureşti Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003).
A fost medic şi profesor de igienă la Seminarul "Socola", profesor de ştiinţe naturale la Liceul "Naţional" din Iaşi, profesor de botanică şi zoologie la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi (1867-1874), medic la Spitalul "Sf. Spiridon" din Iaşi (1869), profesor la Catedra de Botanică şi Zoologie a Universităţii din Bucureşti (1874-1895). Profesorului Dimitrie Brândză îi revine meritul de a fi înfiinţat o catedră independentă de botanică. A alcătuit, totodată, trei manuale de ştiinţe naturale pentru învăţământul secundar: "Geologia" (1872), "Zoologia" (1872) şi "Botanica" (1873).
În paralel, şi-a canalizat întreaga capacitate şi energie pentru explorarea ştiinţifică a florei din întreaga Românie, ca şi pentru întemeierea primelor aşezăminte botanice din ţară, se arată în volumul "Din viaţa şi opera marilor biologi" (Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977). În 1883 este publicată principala sa operă, lucrarea "Prodromul florei române" sau "Enumeraţiunea plantelor până astăzi cunoscute în Moldova şi Valahia", care cuprinde nomenclatura ştiinţifică şi populară a peste 2.100 de specii din Moldova şi Muntenia, dintre care 1.875 recoltate personal sau verificate în ierbarele consultate. Această lucrare pune bazele cercetării floristice din România.
Pentru meritele sale în cadrul învăţământului universitar, al cercetării florei României şi al activităţii ştiinţifice medicale, Dimitrie Brândză a fost ales la 30 iunie 1879 membru titular al Academiei Române, iar în sesiunea generală din 11 aprilie 1880 a rostit discursul de recepţie intitulat "Despre vegetaţiunea României şi exploratorii ei". În 1884 a publicat în Analele Academiei lucrarea "Vegetaţia Dobrogei". A fost şi vicepreşedinte al Academiei Române, în perioada 1 aprilie 1892-29 martie 1895.
O activitate deosebită a desfăşurat în cadrul Grădinii Botanice. "În anul 1874 Grădina Botanică a fost mutată de pe vechiul amplasament în centrul oraşului, pe terenurile palatului Vasile Suţu situate în faţa Universităţii. În acelaşi an, instituţia a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi având la conducere pe remarcabilul profesor dr. Dimitrie Brândză", se menţionează pe site-ul Grădinii Botanice "Dimitrie Brândză", https://gradina-botanica.unibuc.ro.
Pentru colecţiile botanice şi bibliotecă, Dimitrie Brândză obţine o încăpere în clădirea Universităţii, unde îşi transportă biblioteca sa şi ierbarul personal, împreună cu colecţii aduse de la Iaşi, la care se adăugau ierbarul lui Hoffmann şi cel al doctorului Carol Davila, cel care înfiinţase primul Grădina botanică din cadrul Şcolii de medicină şi farmacie, se aminteşte în lucrarea "Din viaţa şi opera marilor biologi" (Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977).
"Condiţiile improprii dezvoltării unei grădini botanice l-au determinat pe marele botanist să întreprindă numeroase demersuri pentru a obţine un teren adecvat reamenajării acestei instituţii, în conformitate cu misiunea pe care trebuia să şi-o îndeplinească. În anul 1884 acţiunile sale au fost încununate de succes, alocându-se în baza decretului nr. 659 din 28 februarie terenul şi fondurile necesare. Amenajarea noilor spaţii, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, a presupus construirea şi popularea primelor sere (utilizând modelul serelor Grădinii Botanice din Liege), construirea Institutului Botanic în care au funcţionat, până la bombardamentul din 4 Aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul şi Muzeul Botanic, ca şi efectuarea principalelor plantaţii de arbori şi arbuşti", se arată pe site-ul https://gradina-botanica.unibuc.ro.
Dimitrie Brândză a contribuit la crearea terminologiei botanice româneşti şi la descoperirea de noi specii (Silene pontica, Centaurea jankae, Paeonia romanica ş.a.). Dintre numeroasele lucrări deosebit de valoroase pe care le-a publicat amintim: "Curs elementar de istorie naturală" (3 volume, 1873), "Fragmente din flora României" (1876), "Numirile vulgare ale plantelor" (1876), "Contribuţiuni nouă la flora României" (1889), "Flora Dobrogei" (în colaborare, apărută postum, în 1898), "Plante nouă din România" (apărută postum, în 1903) etc.
A încetat din viaţă la 3 august 1895, la Slănic Moldova. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea)
Explicaţie fotografie din deschidere: Imagine din Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză' a Universităţii din Bucureşti
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
15 ianuarie - Ziua Culturii Naționale
La 15 ianuarie este marcată, în fiecare an, începând din 2011, Ziua Culturii Naționale, data aleasă fiind aceea a nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Născut la Botoșani, 'poetul nepereche' a fost și prozator, dramaturg și jurnalist, iar critica literară postumă l-a catalogat drept cea mai importa
CITATUL ZILEI
'Explozia titanică a voinței individuale, aspirația către un absolut al neatârnării, către 'a nu avea alt stăpân în afara rațiunii proprii', capătă, uneori, de la Renaștere încoace, o tentă ușor maniacală: libertatea devine un scop în sine când nu e pură demagogie sociologică. Din unghiul acestei epidemii a emancipării, nu e li
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Pavel Tebeul și Ioan Colibașul Greco-catolice Sf. cuv. Pavel Tebeul și Ioan Colibașul Romano-catolice Ss. Arnold Janssen, pr.; Arsenie, pustnic Sfinții Cuvioși Pavel Tebeul și Ioan Colibașu sunt pomeniți în calendarul cr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 ianuarie
Este a 15-a zi a anului 2025. Au mai rămas 350 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 48 m și apune la 17 h 02 m. Luna apune la 09 h 05 m și răsare la 18 h 40 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
DOCUMENTAR: Anul Nou pe stil vechi (14 ianuarie)
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, credincioșii ortodocși de rit vechi sărbătoresc, la o săptămână după Crăciunul pe stil vechi (7 ianuarie), trecerea în noul an. Anul Nou este marcat, conform calendarului iulian sau pe stil vechi, în data de 14 ianuarie. În țara noastră, Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi sunt sărbătorite în comunitățile
14 ianuarie - Ziua mondială a logicii (UNESCO)
Ziua mondială a logicii este sărbătorită, în fiecare an, la 14 ianuarie, având ca scop încurajarea cooperării internaționale, promovarea dezvoltării logicii, atât în cercetare, cât și în predare, sprijinirea activităților asociațiilor, universităților și a altor instituții care au ca obiectiv logica, îmbunătățirea înțeleg
CITATUL ZILEI
'Legea morală nu are sens decât într-o lume a ordinii perfecte. Hazardul nu poate fi administrat. Pentru a veni în cuprinsul realului cu un set de comandamente legitime, trebuie, mai întâi, să postulezi coerența lui de principiu. Dacă realul e arbitrar, întâmplător, haotic, el nu poate valida nicio lege și nu are nevoie de lege.
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 14 ianuarie
Ortodoxe Odovania praznicului Botezului Domnului; Sf. Cuv. Mucenici din Sinai și Rait; Sf. Nina, luminătoarea Georgiei Greco-catolice Sf. cuv. m. uciși în Sinai și în Rait Romano-catolice Ss. Felix de Nola, pr. m.; Ioan-Anton Farina, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 ianuarie
Este a 14-a zi a anului 2025. Au mai rămas 351 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 49 m și apune la 17 h 01 m. Luna apune la 08 h 33 m și răsare la 17 h 26 m. Lună Plină 00 h 26 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
CITATUL ZILEI
'Etica tradițională alunecă, adesea, într-un delir al generalizării. Ea își construiește normativitatea pe genul proxim al individualității umane, trecând, totalitarist, peste tot ce e diferență specifică. Or, în plan moral, ca și în patologia medicală, nu există boli, ci bolnavi.' - Andrei Pleșu, ('Minima moralia', Editura Carte
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. Ermil și Stratonic; Sf. Ier. Iacob, episcop de Nisibe Greco-catolice Sf. m. Ermil și Stratonic; Sf. ep. Ilarie de Poitiers Romano-catolice Sf. Ilarie, ep. înv. Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 13 ianuarie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 ianuarie
Este a 13-a zi a anului 2025. Au mai rămas 352 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 49 m și apune la 17 h 00 m. Luna apune la 07 h 52 m și răsare la 16 h 12 m.
CITATUL ZILEI
'Cei fricoși mor de multe ori înainte de moarte, în timp ce luptătorii viteji gustă doar o singură dată în viață moartea.' - 'Mica Filocalie', Cuviosul Paisie Aghioritul (Traducere: Preot Victor Manolache, Editura Cartea Ortodoxă, 2009)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 12 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. Tatiana diaconița și Eutasia Duminica după Botezul Domnului Greco-catolice Duminica după Botezul Domnului. Sf. m. Tatiana Romano-catolice Botezul Domnului Ss. Arcadie, m.; Cezara, călug.; Tatiana, m. Sfânta Muceniță
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 ianuarie
Este a 12-a zi a anului 2025. Au mai rămas 353 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 50 m și apune la 16 h 59 m. Luna apune la 06 h 57 m și răsare la 15 h 03 m.