Prozatoarea Rodica Ojog-Braşoveanu s-a născut la 28 august 1939, la Bucureşti, fiind fiica profesoarei Ana Ojog şi a avocatului Victor Ojog, notează lucrarea ''Dicţionarul general al literaturii române'' (Editura Univers Encicloepdic, Bucureşti, 2005).

A urmat Liceul "Domniţa Ileana" (1948-1955). A început apoi cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, dar, în 1956, a fost exmatriculată şi arestată pe motive politice. După un an de muncă necalificată într-o fabrică de medicamente, a fost reabilitată, reluându-şi, în 1962, studiile la Facultatea de Ştiinţe Juridice din Iaşi, pe care a absolvit-o în 1967 la Universitatea din Bucureşti. După finalizarea studiilor a început să profeseze avocatura. După şapte ani de practică a renunţat la avocatură şi s-a dedicat în întregime scrisului.

În 1969, a debutat cu un scenariu de televiziune şi în 1971, a publicat primul roman "Moartea semnează indescifrabil". Printre modelele sale s-au numărat scriitorii Edgar Wallace, Georges Simenon, Karl May, Theodor Constantin, Haralamb Zincă. Critica vremii (Eugen Barbu, Emil Manu ş.a.) a supranumit-o ''Agatha Christie a României'', romanciera engleză fiind de departe modelul cel mai evident în cărţile sale, arată sursa de mai sus.

Până în 1999, a publicat 35 de romane, în majoritate poliţiste, dar şi câteva istorice, precum ciclul de cinci romane despre domnia de 25 de ani a lui Constantin Brâncoveanu, al cărui erou principal este ''logofătul de taină'', Radu Andronic (''Agentul secret al lui Altân-Bey'', 1976; ''Logofătul de taină'', 1978; ''Ochii jupâniţei'', 1980; ''Letopiseţul de argint'', 1981; ''Vulturul dincolo de Cornul Lunii'', 1988); ''Al cincilea as'' (1978), ''Întâlnire la 'Elizeu''' (1983), în care s-a inspirat din fapte reale din timpul Primului Război Mondial, ''Să nu ne uităm la ceas'' (1989), ''A înflorit liliacul'' (1990); piesa de teatru - ''Cursa de Viena'' pusă în scenă în 1984 la Teatrul Giuleşti din Bucureşti.

A realizat şi o serie de scenarii TV: ''Crima din Cişmigiu'' (1969), ''Şantaj'' (1981, după romanul ''Omul de la capătul firului'', 1973), ''A doua variantă'' (1984), ''Enigma'' (1995-1996), ''Poveste imorală'' (1998).

Dintre romanele poliţiste amintim: "Enigmă la mansardă" (1971), "Spionaj la mănăstire" (1972), "Cocoşatul are alibi" (1973), "Omul de la capătul firului" (1973), "Minerva se dezlănţuie" (1974), "Plan diabolic" (1974), "Cianură pentru un surâs" (1975), "Bună seara, Melania!" (1975), ''Panică la căsuţa cu zorele'' (1977), ''Anchetă în infern'' (1977), "320 de pisici negre" (1979), ''Ştafeta'' (1981), ''Nopţi albe pentru Minerva'' (1982), ''Anonima de miercuri'' (1984), ''Apel din necunoscut'' (1985), ''Violeta din safe'' (1986), ''Dispariţia statuii din parc'' (1987), ''Crimă prin Mica publicitate'' (1991), ''O toaletă a la Liz Taylor'' (1992), ''Coşmar'' (1992), ''Melania şi misterul din parc'' (1992), "Cutia cu nasturi" (1994), ''Poveste imorală'' (1998), "Un blestem cu domiciliu stabil" (1998), ''Telefonul din bikini'' (1999), ''Grasă şi proastă'' (2000), ''Bărbaţii sunt nişte porci'' (2000), ''Răzbunarea sluţilor'' (2001), ''Necunoscuta din congelator'' (2002).

Prozatoarea a murit la 2 septembrie 2002. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ionela Gavril, editor online: Adrian Dãdârlat)