O PERSONALITATE PE ZI: Poetul şi dramaturgul Mircea Dem. Rădulescu
Mircea Dem. Rădulescu, poet şi dramaturg, s-a născut la 29 iulie 1889, la Giurgiu. Şi-a făcut studiile liceale la Bucureşti, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti.
De profesie ziarist, Mircea Dem. Rădulescu a debutat la ''Viaţa Românească'', în 1909, şi a colaborat la ''Adevărul literar şi artistic'', ''Convorbiri critice'', ''Convorbiri literare'', ''Flacăra'', ''Sămănătorul'', ''Universul'', ''Universul literar'' ş.a., potrivit volumului ''Dicţionarul scriitorilor români'' (Editura Albatros, Bucureşti, 2002).
A participat la Primul Război Mondial, la începutul campaniei ca simplu soldat în Regimentul 3 Vlaşca, după care a fost mutat la cenzura militară de pe lângă Marele Cartier General de la Iaşi, unde a rămas doi ani, până la încheierea păcii. A fost redactor al ziarului ''România'' (1917-1918) înfiinţat la Iaşi, în care a publicat numeroase poezii de război, se menţionează în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).
I-au apărut mai multe volume de versuri. În câteva dintre acestea - ''Poeme eroice'' (1915); ''Suflet şi uzină'' (1919); ''Sufletul patriei'' (1921), reprodus de mai multe ori şi sub titlul ''Eroice''; ''Cântarea eroilor'' (1933) - cultivă inspiraţia patriotică, iar în altele - ''Leii de piatră'' (1914), ''Poeme pentru Galateea'' (1925) - a încercat expresia modernistă, cu vagi ecouri simboliste. Volumul ''Poeme eroice'' a fost premiat de Academia Română în urma raportului lui B. Şt. Delavrancea.
Ca dramaturg, a scris, de asemenea, piese patriotice de actualitate (''Pe-aicea nu se trece'', 1938, în colaborare cu Corneliu Moldovanu; ''Făuritorii''), dar şi drame istorice, care s-au bucurat de succes: ''Serenada din trecut'' (1921), ''Bizanţ'' (1924), ''Petronius''. Este, totodată, autorul mai multor proze, reunite în volumul ''Portrete şi amintiri'' (1924), proze care evocă personalităţi precum I.L. Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea sau Alexandru Macedonski. În colaborare cu Alfred Moşoiu a scris ''O noapte la Mirceşti'', o ''fantazie în versuri într-un act şi un prolog'' (1920).
A fost membru al Societăţii Scriitorilor Români (din 1914) şi membru în conducerea acesteia (din 1919), precum şi membru al Societăţii Autorilor Dramatici Români (din 1923). A fost membru în Comitetul de lectură al Teatrului Naţional din Bucureşti. I-a fost acordat Premiul Naţional pentru Artă Dramatică în 1943.
''Preocupat de asimilarea modernităţii europene, Mircea Dem. Rădulescu a tradus relativ numeroase fragmente din lirica franceză, din ''Ruy Blas'' de Victor Hugo, piesele ''L'Aiglon'' de Edmond Rostand şi ''Eriniile'' lui Leconte de Lisle, versuri de Alfred de Musset, François Coppée, Jean Richepin ş.a., precum şi din poezia germană'', se arată în "Dicţionarul general al literaturii române".
Scriitorul Mircea Dem. Rădulescu a murit la 6 iunie 1946, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
15 ianuarie - Ziua Culturii Naționale
La 15 ianuarie este marcată, în fiecare an, începând din 2011, Ziua Culturii Naționale, data aleasă fiind aceea a nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Născut la Botoșani, 'poetul nepereche' a fost și prozator, dramaturg și jurnalist, iar critica literară postumă l-a catalogat drept cea mai importa
CITATUL ZILEI
'Explozia titanică a voinței individuale, aspirația către un absolut al neatârnării, către 'a nu avea alt stăpân în afara rațiunii proprii', capătă, uneori, de la Renaștere încoace, o tentă ușor maniacală: libertatea devine un scop în sine când nu e pură demagogie sociologică. Din unghiul acestei epidemii a emancipării, nu e li
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Pavel Tebeul și Ioan Colibașul Greco-catolice Sf. cuv. Pavel Tebeul și Ioan Colibașul Romano-catolice Ss. Arnold Janssen, pr.; Arsenie, pustnic Sfinții Cuvioși Pavel Tebeul și Ioan Colibașu sunt pomeniți în calendarul cr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 ianuarie
Este a 15-a zi a anului 2025. Au mai rămas 350 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 48 m și apune la 17 h 02 m. Luna apune la 09 h 05 m și răsare la 18 h 40 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
DOCUMENTAR: Anul Nou pe stil vechi (14 ianuarie)
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, credincioșii ortodocși de rit vechi sărbătoresc, la o săptămână după Crăciunul pe stil vechi (7 ianuarie), trecerea în noul an. Anul Nou este marcat, conform calendarului iulian sau pe stil vechi, în data de 14 ianuarie. În țara noastră, Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi sunt sărbătorite în comunitățile
14 ianuarie - Ziua mondială a logicii (UNESCO)
Ziua mondială a logicii este sărbătorită, în fiecare an, la 14 ianuarie, având ca scop încurajarea cooperării internaționale, promovarea dezvoltării logicii, atât în cercetare, cât și în predare, sprijinirea activităților asociațiilor, universităților și a altor instituții care au ca obiectiv logica, îmbunătățirea înțeleg
CITATUL ZILEI
'Legea morală nu are sens decât într-o lume a ordinii perfecte. Hazardul nu poate fi administrat. Pentru a veni în cuprinsul realului cu un set de comandamente legitime, trebuie, mai întâi, să postulezi coerența lui de principiu. Dacă realul e arbitrar, întâmplător, haotic, el nu poate valida nicio lege și nu are nevoie de lege.
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 14 ianuarie
Ortodoxe Odovania praznicului Botezului Domnului; Sf. Cuv. Mucenici din Sinai și Rait; Sf. Nina, luminătoarea Georgiei Greco-catolice Sf. cuv. m. uciși în Sinai și în Rait Romano-catolice Ss. Felix de Nola, pr. m.; Ioan-Anton Farina, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 ianuarie
Este a 14-a zi a anului 2025. Au mai rămas 351 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 49 m și apune la 17 h 01 m. Luna apune la 08 h 33 m și răsare la 17 h 26 m. Lună Plină 00 h 26 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
CITATUL ZILEI
'Etica tradițională alunecă, adesea, într-un delir al generalizării. Ea își construiește normativitatea pe genul proxim al individualității umane, trecând, totalitarist, peste tot ce e diferență specifică. Or, în plan moral, ca și în patologia medicală, nu există boli, ci bolnavi.' - Andrei Pleșu, ('Minima moralia', Editura Carte
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. Ermil și Stratonic; Sf. Ier. Iacob, episcop de Nisibe Greco-catolice Sf. m. Ermil și Stratonic; Sf. ep. Ilarie de Poitiers Romano-catolice Sf. Ilarie, ep. înv. Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 13 ianuarie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 ianuarie
Este a 13-a zi a anului 2025. Au mai rămas 352 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 49 m și apune la 17 h 00 m. Luna apune la 07 h 52 m și răsare la 16 h 12 m.
CITATUL ZILEI
'Cei fricoși mor de multe ori înainte de moarte, în timp ce luptătorii viteji gustă doar o singură dată în viață moartea.' - 'Mica Filocalie', Cuviosul Paisie Aghioritul (Traducere: Preot Victor Manolache, Editura Cartea Ortodoxă, 2009)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 12 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. Tatiana diaconița și Eutasia Duminica după Botezul Domnului Greco-catolice Duminica după Botezul Domnului. Sf. m. Tatiana Romano-catolice Botezul Domnului Ss. Arcadie, m.; Cezara, călug.; Tatiana, m. Sfânta Muceniță
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 ianuarie
Este a 12-a zi a anului 2025. Au mai rămas 353 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 50 m și apune la 16 h 59 m. Luna apune la 06 h 57 m și răsare la 15 h 03 m.