O PERSONALITATE PE ZI: Poeta, eseista şi traducătoarea Irina Mavrodin
Poeta, eseista şi traducătoarea Irina Mavrodin s-a născut la 12 iunie 1929, la Oradea. A absolvit Liceul "Unirea" din Focşani, în 1950, an în care a dat examen de admitere la Facultatea de Filologie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1954, obţinând licenţa în literatura franceză cu o lucrare despre Francois Villon.
A fost asistent la Catedra de limba şi literatura franceză a Universităţii din Bucureşti, unde a obţinut toate gradele universitare, până la cel de profesor, a predat la Facultatea de Litere a Universităţi din Craiova.
În 1971, a obţinut doctoratul în filologie la Iaşi, cu teza "Nathalie Sarrciute et le Nouveau Roman".
A debutat cu versuri în "Steaua" (1960), iar prima carte, placheta "Poeme", i-a apărut în 1970, fiind urmată de "Reci limpezi cuvinte" (1971), "Copac înflorit" (1978) şi "Picătura de ploaie" (1987).
Între scrierile sale se numără: "Spaţiul continuu", Bucureşti, 1972; "Romanul poetic", Bucureşti, 1977; "Modernii, precursori ai clasicilor", Cluj-Napoca, 1981; "Stendhal - scriitură şi cunoaştere", Bucureşti, 1985; "Mâna care scrie. Spre o poetică a hazardului", Bucureşti, 1994; "Vocile", Bucureşti, 1998; "Poietică şi poetică", Craiova, 1998; "Uimire şi poiesis", Craiova, 1999; "Punere în abis", Bucureşti, 2000; "Cvadratura cercului", Bucureşti, 2001; "Capcana-Le Piege", ed. bilingvă, Bucureşti, 2002; "Centrul de aur", Bucureşti, 2003.
Traducerile Irinei Mavrodin includ volume ale unor autori între care: Madame de Stael, "Scrieri alese", introd. trad., Bucureşti, 1967, "Zece ani de exil Memorii şi note de călătorie", Bucureşti, 1993; Albert Camus, "Exilul şi împărăţia", pref. trad., Bucureşti, 1968, "Mitul lui Sisif", pref. trad., Bucureşti, 1969; Henry Perruchot, "Viaţa lui Seurat", Bucureşti, 1968; Elie Faure, "Istoria artei", I-V, introd. Dan Grigorescu, Bucureşti, 1970, "Spiritul formelor", 1-11, pref. Dan Grigorescu, Bucureşti, 1989; André Gide, "Amintiri de la Curtea cu Juri. Sechestrata din Poitiers", pref. trad., Bucureşti, 1972; Eugene Delacroix, "Jurnal", I-II, pref. trad., Bucureşti, 1977; Marcel Proust, "Eseuri", pref. trad., Bucureşti, 1981, "În căutarea timpului pierdut", I-VI, 1987-2000, "Indiferentul", Paris-Bucureşti, 2001; Gustave Flaubert, "Bouvard şi Pecuchet", Bucureşti, 1984; Eugen Jebeleanu, "Hanibal", ed. bilingvă, pref. Aurel Martin, Bucureşti, 1985; Pierre Chaunu, "Civilizaţia Europei în secolul Luminilor", I-II, pref. trad., Bucureşti, 1986; Emil Cioran, "Tratat de descompunere", Bucureşti, 1992, "Căderea în timp", Bucureşti, 1994, "Evreii-un popor de solitari", Bucureşti, 2001; Gaston Bachelard, "Apa şi visele", Bucureşti, 1995, "Aerul şi visele", Bucureşti, 1997, "Pământul şi reveriile voinţei", Bucureşti, 1998, "Pământul şi reveriile odihnei", Bucureşti, 1999; Patrick Rembaud, "Bătălia", Bucureşti, 2001; Camille Laurens, "Carnet de bal", Bucureşti, 2003. (surse: Dicţionarul General al Literaturii Române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005)
A fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (1982, 1985), pentru eseul "Mâna care scrie. Spre o poetică a hazardului" (1994), căruia i s-a decernat şi Premiul Academiei Române, dar şi pentru volumul de poezie "Vocile" (1998).
În 1992, a primit titlul Chevalier des Arts et des Lettres, acordat de Republica Franceză, iar în 2000 a fost decorată cu Steaua României în grad de cavaler.
A murit la 21 mai 2012. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
6 iulie - Ziua mondială a dezvoltării rurale (ONU)
Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 iulie Ziua mondială a dezvoltării rurale, reafirmându-și angajamentul față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, conform www.un.org. Această declarație recunoaște provocarea profund înrădăcinată a sărăciei rurale și necesitatea abordării acesteia ca o
6 iulie - Ziua internațională a sărutului
La data de 6 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a sărutului. Este o sărbătoare neoficială, dar populară, dedicată unuia dintre cele mai frumoase și universale gesturi de afecțiune ale omenirii. Originară din Marea Britanie în 2006, această zi s-a răspândit rapid la nivel global, oferind oamenilor un prilej în plus de a fi aproap
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dometie cel Milostiv de la Râmeț și mama sa, Sf. Cuv. Filotimia; Sf. Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia din Roma; Sf. Mc. Marius, soția sa, Marta, și fii lor, Audifaciu și Avacum Duminica a 4-a după Rusalii Greco-catolice Sf. cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Maria Goretti
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iulie
Este a 187-a zi a anului 2026. Au mai rămas 178 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 02 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 12 h 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Atanasie Atonitul; Sf. Cuv. Lampadie Duminica a 5-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 5-a după Rusalii. Sf. Marta, mama Sf. Simeon; Sf. Atanasie Atonitul; Sf. cuv. Lampadie Taumaturgul Romano-catolice Duminica a 14-a de peste an Sf. Anton
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iulie
Este a 186-a zi a anului 2026. Au mai rămas 179 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 51 m și apune la 10 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iulie
Ortodoxe Sf. Olimpiada de la Fărcașa; Sf. Ier. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Sf. Cuv. Marta Greco-catolice Sf. aep. Andrei Cretanul Romano-catolice Ss. Elisabeta a Portugaliei; Piergiorgio Frassati; Fer. Maria Crocifissa Curcio, călug. Olimpiada Tănase
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iulie
Este a 185-a zi a anului 2026. Au mai rămas 180 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 37 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 33 m și apune la 09 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 29 iunie - 3 iulie 2026
Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România, ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara, discuțiile pe marginea formării unui nou guvern, ca urmare a demiterii Guvernului Bolojan și a respingerii de către parlament a Guvernului Veștea, răspunsul oferit de Ucraina cu privire la drona autodetonată la Constanța, în 5 iunie 2026, de
Săptămâna europeană 29 iunie - 3 iulie 2026
Irlanda a preluat președinția rotativă a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2026), aprobarea rezoluției privind al doilea ciclu al cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2026-2030), acord definitiv asupra unui nou regulament menit să raționalizeze și să simplifice anumite norme privind IA, Parlamentul European, Consi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală









