DOCUMENTAR: Actorul Florin Zamfirescu împlineşte 70 de ani

Actor, pedagog şi regizor, Florin Zamfirescu este omul de teatru desăvârşit, cu o capacitate deosebită de a ieşi din propria piele, pentru a deveni personajul întrupat.
S-a născut la 12 aprilie 1949, în oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea, potrivit lucrării "Cineaşti români" (Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu, Ed. Ştiinţifică, 1996). A obţinut prima diplomă de recitare la numai 6 ani, iar la 16, era premiat pentru interpretarea "Legendei Meşterului Manole".
Florin Zamfirescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, Facultatea Arta Actorului, clasa profesorului Constantin Moruzan (1971). A intrat primul şi a absolvit Facultatea ca şef de promoţie.
Activitatea scenică şi-a început-o la Teatrul de Stat din Târgu Mureş (1971-1973) în "Săptămâna Patimilor" de Paul Anghel. Ulterior, s-a mutat la Bucureşti, unde a jucat pe scena Teatrului ''Giuleşti'' (1973-1990) şi a Teatrului ''Odeon'' (1990-1996). Palmaresul său actoricesc numără peste 35 de roluri principale, pe diferite scene, inclusiv pe cea a Teatrului Naţional din Bucureşti sau a Teatrului ''L.S. Bulandra''. Iată câteva dintre ele: Marchizul de Sade în piesa omonimă, Dr. Igor în ''Veronica se hotărăşte să moară'', Profesorul Emanuel Raat în ''Îngerul albastru'' sau Rică Venturiano în ''O noapte furtunoasă''. De asemenea, a realizat 17 montări regizorale.
A fost director artistic la Teatrul ''Odeon'' (1991-1994). În 1996, a devenit profesor de arta actoriei la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (Artă Teatrală), iar în perioada 2000-2008, a condus-o în calitate de rector.
Foto: (c) Andrei Popa / Arhiva istorică AGERPRES
Din 2002, este Doctor în Arte, cu lucrarea "Actorie sau magie", arată aarc.ro.
A jucat în peste 30 de filme, dintre care amintim: ''Dincolo de pod'' (1975), ''Iarba verde de acasă'' (1977), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (1982), ''Năpasta'' (1982), ''Mireasma ploilor târzii'' (1984), ''Moromeţii'' (1986), ''Iacob'' (1987), ''Şobolanii roşii'' (1990), ''Dragoste şi apă caldă'' (1992), ''E pericoloso sporgersi'' (1992), ''Senatorul melcilor'' (1994), ''Maria'' (2003), ''Dulcea saună a morţii'' (2003), ''Sindromul Timişoara - Manipularea'' (2004), ''Orient Express'' (2004), ''Moartea domnului Lăzărescu'' (2005), ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii'' (2006), ''Restul e tăcere'' (2008), ''Weekend cu mama'' (2009), ''Killing Time'' (2012), ''Poziţia copilului'' (2013), "Acasă la tata" (2015), "Meda" (2016), "Moromeţii 2" (2018), potrivit cinemagia.ro. Pentru realizarea acestora, a colaborat cu mari regizori, de la Lucian Pintilie, Mircea Veroiu, Manole Marcus şi Alexandru Tatos, la Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Alexa Visarion şi Nae Caranfil.
A jucat în producţiile TV ''Vântul de primăvară'', ''Adio, Europa!'', regia Tudor Mărăscu, şi ''Ultimul stinge lumina'', regia Gelu Colceag. A interpretat roluri şi în telenovele: ''Iubire ca-n filme'', ''Inimă de ţigan'' şi ''Regina''.
În calitate de regizor, a pus în scenă piese precum: ''Gaiţele'' (2002) la Teatrul Radu Stanca din Sibiu; ''Anonimul veneţian'' (2002), ''Norii'' (2003) de Aristofan, ''Vulpoiul'' (2004) la Teatrul Radu Stanca din Sibiu; ''Cum vă place'' (2007); ''Iubire confort II'' (2008) - trupa teatrului D'Aia.
Foto: (c) Radu Tuta / AGERPRES FOTO
A fost distins cu premii de interpretare, cu Ordinul ''Meritul cultural'', clasa a III-a (1984), Premiul Criticii pentru cel mai bun actor (1998), diploma de excelenţă în Cinematografia română (2003), precum şi cu Ordinul Naţional ''Pentru Merit'', în grad de Cavaler, conferit de Preşedinţia României (2002).
Autor al cărţii ''Actorie sau magie'' (2003), o lucrare vastă şi cu o mare încărcătură ideatică, adresată atât profesioniştilor artei teatrale, cât şi tinerilor care încearcă să îmbrăţişeze cariera actoricească. În 2006, a publicat un volum de proză erotică, ''Catifea''.
În ianuarie 2009, a avut loc premiera cu ''Hamlet'', în regia lui Laszlo Bocsardi, în care Florin Zamfirescu (fantoma regelui) a jucat alături de alţi mari actori: Marius Stănescu (Hamlet), Sorin Leoveanu, Alexandru Repan, Cristian Moţiu, Coca Bloos, tânăra Ioana Anastasia Anton (Ofelia) ş.a.
Din 19 mai 2009, Casa de Cultură Călimăneşti îi poartă numele, prilej cu care, prezent la eveniment, Florin Zamfirescu a declarat, cu modestia binecunoscută: "Se petrece un moment istoric. Este momentul la care cred că s-a referit Goethe, când a spus clipă, stai! Este un moment la care nu am visat". Tot în localitatea natală, actorul a demarat proiectul Tabăra Naţională de Teatru care îi poartă numele. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 mai
Este a 127-a zi a anului 2025. Au mai rămas 238 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 58 m și apune la 20 h 27 m. Luna răsare la 15 h 24 m și apune la 03 h 48 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Reuniunea juriului pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Comunicare și Științe Umaniste (6-7 mai)
Reuniunea juriului responsabil pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Comunicare și Științe Umaniste din 2025 are loc în zilele de 6 și 7 mai, la Oviedo, iar în a doua zi a evenimentului este anunțat câștigătorul distincției. Întâlnirile vor avea loc la Hotelul Barcelo Oviedo Cervantes. Premiul Prințesa de Asturia p
FRAGMENT DE ISTORIE: 425 de ani de la prima unire a celor trei țări române (mai 1600)
În mai 1600, în urma campaniei întreprinse în Moldova de Mihai Viteazul, acesta a devenit ''domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei'', realizând prima unire a celor trei țări române. Mihai Viteazul (1593-1601) a realizat prima încercare de unificare politică a teritoriului rom&acir
Expoziția internațională IMDEX Asia, Singapore (6-8 mai)
La 6-8 mai 2025, la Changi Exhibition Centre de la baza navală Changi din Singapore, se desfășoară unul dintre cele mai importante evenimente din Asia dedicate flotei maritime și navale la nivel internațional, potrivit https://www.imdexasia.com/. Expoziția internațională reprezintă cel mai important even
Cătălin Predoiu - desemnat premier interimar (fișă biografică)
Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat marți dimineața decretul pentru desemnarea lui Cătălin Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile până la formarea noului Guvern, a informat Administrația Prezidențială.
DOCUMENTAR: 35 de ani de la primul ''Pod de flori'' peste Prut (6 mai)
La 6 mai 1990 a avut loc primul 'Pod de flori' peste râul Prut, în cadrul manifestărilor de deschidere a frontierelor cu Republica Sovietică Socialistă (RSS) Moldovenească. A fost o manifestare desfășurată pe malurile Prutului, ca simbol al frăției, dorinței de apropiere și istoriei comune a României și Republicii Moldova. De pe ambele maluri au fos
CITATUL ZILEI
'Dacă privești arta drept creație, trebuie să-i atribui și o valorare etică. Arta ca ușoară jucărie ar fi tot atât de incomprehensibilă ca și viața socotită fără rost.' - Liviu Rebreanu (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 mai
Ortodoxe Sf. și Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar Greco-catolice Sf. și dreptul Iov, mult-răbdătorul Romano-catolice Ss. Benedicta, fc.; Petru Nolasco, călug. Sfântul și Dreptul Iov este pomenit în calendarul creștin orto
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 mai
Este a 126-a zi a anului 2025. Au mai rămas 239 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 59 m și apune la 20 h 26 m. Luna răsare la 14 h 19 m și apune la 03 h 30 m. Maximul curentului de meteori Eta-Aquaride la 06 h. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Prim-ministrul interimar și guvernul interimar (procedură și atribuții)
Consiliul Politic Național al PSD a decis, la 5 mai 2025, ieșirea partidului din coaliția de guvernare, iar Marcel Ciolacu își va depune demisia din funcția de premier.
5 mai - Ziua mondială a limbii portugheze (ONU)
Data de 5 mai a fost stabilită oficial în 2009 de către Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză (CPLP) - o organizație interguvernamentală aflată în parteneriat oficial cu UNESCO din anul 2000 și care reunește popoarele a căror limbă portugheză este unul dintre fundamentele identității lor specifice - pentru a celebra limba portugheză și culturile lusofone.
5 mai - Ziua internațională a moașelor
La 5 mai este marcată Ziua internațională a moașelor, cu scopul de a reliefa importanța acestora, atât în sistemul sanitar, cât și în cadrul comunităților. Această zi a fost lansată de Confederația Internațională a Moașelor (CIM), la sfârșitul anilor 1980 și a fost marcată pentru prima dată în 1991. În fiecare an, Ziua
CITATUL ZILEI
'Drumul cel mai sigur și mai bun este acela de a te bizui numai pe propriile-ți forțe și să tinzi la propria-ți prefecțiune.' - Michelangelo Buonarroti (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 mai
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Irina; Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou Greco-catolice Sf. m. Irina Romano-catolice Ss. Angelo, călug. m.; Gottard, ep. Sfânta Mare Muceniță Irina este pomenită în calendarul creștin ortodox la 5 mai. Sfâ
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 mai
Este a 125-a zi a anului 2025. Au mai rămas 240 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 25 m. Luna răsare la 13 h 12 m și apune la 03 h 09 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)