Anual, la data de 16 octombrie, circa 130 de state ale lumii marchează Ziua mondială a alimentaţiei, notează site-ul oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, www.fao.org.

Instituită de Adunarea Generală a ONU, cu scopul creşterii gradului de conştientizare publică asupra problemelor privind alimentaţia la nivel mondial, Ziua mondială a alimentaţiei prilejuieşte o serie de evenimente organizate cu scopul de a îndeplini cel de-al doilea obiectiv înscris pe Agendă 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un program universal de acţiune globală în domeniul dezvoltării durabile, asumat de statele membre ONU la sfârşitul anului 2015. Astfel, Obiectivul nr. 2 (Foamete ''zero'') are în vedere eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile, se arată pe site-ul dezvoltaredurabila.gov.ro.

Desfăşurată pe tema ''Acţiunile noastre reprezintă viitorul nostru'', ediţia din acest an atrage atenţia asupra faptului că foametea la nivel mondial este din nou în creştere. Potrivit celui mai recent raport FAO din anul 2018, peste 820 de milioane de persoane suferă, în prezent, de malnutriţie cronică. 70% din populaţia afectată de sărăcie trăieşte în zonele rurale, unde viaţa lor depinde de agricultură, piscicultură şi silvicultură. Din acest motiv, obiectivul Foamete ''zero'' necesită o transformare a economiei rurale. În acest sens, guvernele trebuie să creeze oportunităţi pentru dezvoltarea investiţiilor sectorului privat în agricultură, odată cu creşterea numărului de programe de protecţie socială pentru categoriile vulnerabile şi crearea de legături între producători şi zonele urbane, notează site-ul www.fao.org.

Micii producători trebuie să adopte metode noi, sustenabile, pentru a creşte productivitatea şi veniturile. Asigurarea mobilităţii în comunităţile rurale necesită o abordare care să ţină cont de mediu, care să încurajeze dezvoltarea tehnologică şi care să creeze oportunitatea unor locuri de muncă stabile şi profitabile. Forţa de muncă şi dezvoltarea economică nu sunt, însă, suficiente, îndeosebi pentru cei care cad victime conflictelor. Tocmai de aceea, obiectivul Foamete ''zero'' are în vedere o abordare pe termen lung în vederea formării unei societăţi incluzive şi paşnice.

Conflictele, schimbările climatice care duc la condiţii meteo extreme, un nivel scăzut al economiei, alături de obezitate, reprezintă efecte contrare ale luptei împotriva foametei şi malnutriţiei. Pe lângă cele peste 820 de milioane de persoane care suferă, în prezent, de malnutriţie cronică, alte 672 de milioane suferă de obezitate, iar alţi 1,3 miliarde sunt supraponderali. Din acest motiv, obiectivul Foamete ''zero'' promovează colaborarea, la nivel mondial, pentru a asigura întregii populaţii din toate colţurile lumii accesul la o alimentaţie sănătoasă şi nutritivă.

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979. Data de 16 octombrie reprezintă ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec. Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie la 5 decembrie 1980 şi a cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, naţionale şi locale să celebreze în fiecare an Ziua mondială a alimentaţiei, care a fost marcată pentru prima dată în 1981.

În România, la data de 16 octombrie, este marcată Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, aceasta fiind instituită prin Legea nr 47/2016.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorul UNPR Marian Vasiliev, acesta precizând că data propusă coincide cu Ziua mondială a alimentaţiei (World Food Day), declarată de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, pentru creşterea gradului de conştientizare publică a problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei. Totodată, Marian Vasiliev susţine că "adoptarea prezentei legi, precum şi acţiunile organizate cu această ocazie ar duce la o mai mare conştientizare a acestui fenomen", se arată pe site-ul cdep.ro.

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, "studiile arată că cea mai mare parte a veniturilor cetăţenilor români este utilizată pentru cumpărarea de alimente. În acelaşi timp, România risipeşte în fiecare an, conform rapoartelor UE, o cantitate de 5 milioane de tone de alimente".

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la 3 noiembrie 2015, denumirea iniţială de Ziua naţională a combaterii risipei alimentare fiind amendată şi votată ca Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, pentru a avea aceeaşi conotaţie cu Ziua mondială a alimentaţiei. Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă la 2 martie 2016, iar la 29 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii.

Prin Legea nr 47/2016 privind instituirea acestei zile, publicată în Monitorul Oficial al României la 1 aprilie 2016, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice, luând în considerare culoarea galbenă drept culoare specifică a acestei zile. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)