ROMÂNIA ÎN ANUL PATRIMONIULUI CULTURAL: Pădurile de fag primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei
În imagine: Parcul Naţional Cheile Nerei.
Mai multe păduri seculare de fag din România şi din alte 11 ţări europene au fost incluse, la 7 iulie 2017, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform https://whc.unesco.org. Potrivit aceleiaşi surse, a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu "Păduri primitive de fag din Carpaţi şi Pădurile antice de fag din Germania" ("Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany"), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia şi Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 ţări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în "Păduri de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei" ("Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe").
Pădurile vizate din România sunt cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ (Maramureş), conform UNESCO. De la sfârşitul ultimei Ere Glaciare, pădurile europene de fag s-au răspândit de la câteva "insule" izolate în Alpi, Carpaţi, Pirinei şi zona Mediteraneană, ajungând să domine în doar 4.000 de ani arealul Europei centrale. Această extindere este legată de flexibilitatea şi toleranţa la diferite condiţii climatice şi geografice a fagului, potrivit https://whc.unesco.org.
Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieşte în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, şi ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia). Munţii Carpaţi adăpostesc ultimele mari păduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârşitul ultimei Ere Glaciare, aceste păduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns şi la peste 50 de metri înălţime domină peisajul acestor păduri. Râşi, lupi şi urşi populează încă acest areal sălbatic, iar specii pe cale de dispariţie ale florei şi faunei şi-au conservat în Carpaţi diversitatea genetică.
Parcul Naţional Cheile Nerei.
Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO
Tărâmul cascadelor şi al lacurilor naturale deschide în faţa călătorului care ajunge în Cheile Nerei-Beuşniţa un ecosistem sălbatic şi plin de neprevăzut. Obiectivul peisagistic unic este marcat, la fiecare pas, de versanţi împăduriţi, dar şi de alunecări de apă zgomotoase: Văioagă, Bigăr, Beuşniţa. Cu o medie de 18.000 de turişti/an, Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa adună la porţile sale circa 20% vizitatori de peste hotare.
Cascada Bigăr
Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO
Cascada Beuşniţa
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Parcul Naţional este arie protejată administrată în special pentru protejarea ecosistemelor şi recreere. Începând cu anul 1943, s-a început protecţia pădurii din Valea Beuşniţa şi Nera, obiectivul peisagistic principal fiind cascadele Beuşniţa. În anul 1973, s-a instituit regimul de protecţie asupra versanţilor împăduriţi ai dealului Rol, iar în 1982 au fost create alte trei zone protejate în care nu se întreprind lucrări silvice. În anul 1990, pentru prima dată se configurează Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, urmând ca, abia în anul 2004, să se întemeieze şi Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. Administraţia parcului s-a format în baza unei Ordonanţe de Urgenţă emisă în anul 2000, cu referire la regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Parcul Naţional Cheile Nerei.
Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO
Frumuseţea sălbatică a Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa se întinde pe aproape 37.000 de hectare şi formează, astfel, meleagurile Banatului Montan. Pădurile, apele, câmpiile şi dealurile zonei sunt situate în sud-vestul României, în judeţul Caraş-Severin. Străbătând Parcul, râul Nera sapă în calcare jurasice cele mai lungi chei din România, care se întind pe aproape 23 de kilometri. Cheile Nerei, împreună cu numeroasele izvoare petrifiante cu formare de travertin, care dau naştere la impresionante cascade şi mirifice lacuri naturale, constituie farmecul acestei zone.
Parcul Naţional Cheile Nerei.
Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO
Un alt fapt inedit este că Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa adăposteşte în desişurile sale unele dintre cele mai reprezentative păduri seculare şi semi-virgine de fag din Europa. Locul reprezintă, de sute de ani, casa numeroaselor specii protejate de nevertebrate, care depind pentru dezvoltarea lor de arbori bătrâni şi cantităţi însemnate de lemn mort. Cheile sălbatice ale zonei sunt cele mai lungi din ţară (20 de kilometri). Peisajul cheilor este dominat de pereţi abrupţi, la baza cărora Nera a creat numeroase meandre încătuşate, sectoare de tunele şi praguri de acces săpate de om. Altitudinea zonei variază între 160 şi 1.160 de metri. În tăcerea naturii, Lacul Dracului clipoceşte pe cei 700 de metri pătraţi ai săi, iar speciile de peşti şi moluşte îşi duc traiul în adâncimile sale ce ajung până la 12 metri. La rândul său, un alt lac natural, Ochiul Beiului, se dezvăluie în toată splendoarea sa pe aproximativ 284 metri pătraţi.
Lacul Ochiul Beiului
Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO
Lacul Ochiul Beiului
Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO
Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei este o arie protejată de interes naţional situat în partea sud-vestică a României, pe teritoriile judeţelor Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj.
Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei.
Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO
Parcul naţional reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peşteri, avene, grohotişuri, chei, cascade, ponoare, pajişti şi păduri) în arealul căruia sunt incluse rezervaţiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervaţia Domogled, Iardaşiţa, Iauna - Craiova, Peştera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloşanilor, Vârful lui Stan şi Valea Ţesna. Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Horia Plugaru, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Epictet preotul și Astion monahul; Sf. Mare Mc. Procopie și mama sa, Sf. Mc. Teodosia Greco-catolice Sf. m. Procopie Romano-catolice Ss. Aquila și Priscilla, soți m. Sfinții Mucenici Epictet Preotul și Astion monahul sunt sărbătoriți &
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 iulie
Este a 189-a zi a anului 2026. Au mai rămas 176 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 40 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 00 h 29 m și apune la 14 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie)
Summitul NATO din 2026 are loc la Ankara, în zilele de 7-8 iulie, având pe agendă teme precum investițiile în apărare, industria apărării sau sprijinul pentru Ucraina. 'Sarcina noastră este clară: transformarea angajamentelor aliate în rezultate concrete. Investiții sporite, producție industrială și sprijin continuu pentru Ucraina. Toate a
7 iulie - Ziua mondială a ciocolatei
Ziua mondială a ciocolatei a fost sărbătorită pentru prima dată în 2009 și de atunci a devenit o sărbătoare populară pentru iubitorii de ciocolată din întreaga lume. Se crede că 7 iulie a fost ziua în care ciocolata a fost adusă pentru prima dată în Europa în anul 1550, deși există unele dezbateri cu privire la data exactă, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 iulie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Chiriachi; Sf. Cuv. Toma din Maleon; Sf. Mc. Evanghel Greco-catolice Sf. cuv. Toma; Sf. cuv. Acachie; Sf. m. Chiriachi Romano-catolice Fer. Benedict al XI-lea, pp. Sfânta Mare Muceniță Chiriachi este pomenită în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 iulie
Este a 188-a zi a anului 2026. Au mai rămas 177 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 39 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 00 h 09 m și apune la 13 h 15 m. Luna la Ultimul Pătrar la 22 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul Sylvester Stallone împlinește 80 de ani (6 iulie)
Sylvester Stallone, cu o constituție atletică și părul brunet, este actor, scenarist, regizor și producător american, iar fanii din întreaga lume se adună să vadă filmele lui de peste 40 de ani, ceea ce-l face să fie una dintre cele mai mari atracții de box office de la Hollywood. S-a născut pe 6 iulie 1946, în cartierul neobișnuit Hell's Kitch
6 iulie - Ziua mondială a dezvoltării rurale (ONU)
Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 iulie Ziua mondială a dezvoltării rurale, reafirmându-și angajamentul față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, conform www.un.org. Această declarație recunoaște provocarea profund înrădăcinată a sărăciei rurale și necesitatea abordării acesteia ca o
6 iulie - Ziua internațională a sărutului
La data de 6 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a sărutului. Este o sărbătoare neoficială, dar populară, dedicată unuia dintre cele mai frumoase și universale gesturi de afecțiune ale omenirii. Originară din Marea Britanie în 2006, această zi s-a răspândit rapid la nivel global, oferind oamenilor un prilej în plus de a fi aproap
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dometie cel Milostiv de la Râmeț și mama sa, Sf. Cuv. Filotimia; Sf. Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia din Roma; Sf. Mc. Marius, soția sa, Marta, și fii lor, Audifaciu și Avacum Duminica a 4-a după Rusalii Greco-catolice Sf. cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Maria Goretti
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iulie
Este a 187-a zi a anului 2026. Au mai rămas 178 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 02 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 12 h 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Atanasie Atonitul; Sf. Cuv. Lampadie Duminica a 5-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 5-a după Rusalii. Sf. Marta, mama Sf. Simeon; Sf. Atanasie Atonitul; Sf. cuv. Lampadie Taumaturgul Romano-catolice Duminica a 14-a de peste an Sf. Anton
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iulie
Este a 186-a zi a anului 2026. Au mai rămas 179 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 51 m și apune la 10 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita