Articolul 150 din Constituţie stipulează că revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Pentru ca o iniţiativă cetăţenească care urmăreşte revizuirea Constituţiei României să aibă succes, trebuie parcurse un număr de etape.

Primul pas este, potrivit articolului 2 din Legea 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, constituirea prin declaraţie autentificată la un notar public a unui Comitet de iniţiativă, alcătuit din cel puţin 10 cetăţeni români cu drept de vot.

Propunerea legislativă de modificare a Constituţiei întocmită de Comitetul de iniţiativă este, apoi, trimisă spre avizare, alături de o expunere de motive, Consiliului Legislativ. La rândul său, Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative, în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, potrivit site-ului www.clr.ro. Avizul Consiliului Legislativ se emite în maxim 30 de zile de la sesizare.

Următoarea etapă constă în publicarea în Monitorul Oficial a propunerii legislative, în termen de cel mult 30 de zile de la emiterea avizului de către Consiliul Legislativ.

Urmează strângerea de semnături în favoarea propunerii legislative, în termen de cel mult şase luni de la publicarea proiectului în Monitorul Oficial. Potrivit articolului 150 din Constituţia României, cetăţenii cu drept de vot care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să fie în număr de cel puţin 500.000, proveniţi din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul iniţiativei.

Listele de semnături în original, expunerea de motive ale demersului şi propunerea legislativă sunt, apoi, înregistrate la Parlament, conform articolului 6 al Legii 189 din 1999.

Curtea Constituţională verifică iniţiativa, cercetând dacă sunt respectate articolele 150 şi 152 din Constituţie. Primele două alineate ale articolului 152 specifică faptul că nu pot forma obiectul revizuirii caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială. Totodată, nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Curtea Constituţională nu se pronunţă asupra oportunităţii iniţiativei legislative.

După ce Curtea Constituţională a României comunică hotărârea sa şi aceasta este favorabilă, propunerea legislativă urmează procedura legislativă parlamentară, dar va trebui adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul fiecărei Camere.

Potrivit articolului 23 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, în termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională se pronunţă, din oficiu, asupra acesteia. În cazul în care CCR constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire, legea de revizuire a Constituţiei se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru punerea ei de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Dacă legea de revizuire este constituţională, aceasta trebuie aprobată prin referendum. Potrivit alineatului 3 din articolul 151 din Constituţie, referendumul trebuie organizat la cel mult 30 de zile de la data adoptării propunerii de revizuire. Apoi, Curtea Constituţională constată dacă referendumul a fost valid. În caz afirmativ, rezultatele referendumului duc la revizuirea Constituţiei prin legea adoptată de Parlament. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Andreea Onogea, editor online: Ada Vîlceanu)