1918, ANUL MARII UNIRI: Declaraţia de la Oradea proclamă dreptul naţiunii române la autodeterminare
În toamna anului 1918, concomitent cu evenimentele din Basarabia şi Bucovina, mişcarea naţională din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş s-a intensificat, românii din aceste teritorii cerându-şi dreptul de a trăi într-un stat naţional unitar şi totodată de realizare a acestuia.
În acest context, în septembrie-octombrie s-au pus bazele colaborării între Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român şi conducătorii social-democraţi, în vederea constituirii unui Consiliu Naţional Român, potrivit lucrării ''Istoria românilor - De la independenţă la Marea Unire (1878-1918) vol. VII, tom II'' (Editura Enciclopedică, 2003).
Astfel, la 29 septembrie/12 octombrie, s-a întrunit în şedinţă, la Oradea, în casa avocatului Aurel Lazăr, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, cu participarea conducătorilor PNR care nu erau închişi sau nu se găseau pe front, respectiv, Teodor Mihali, preşedintele Comitetului Executiv al PNR, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Ioan Suciu, Aurel Vlad, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Lazăr şi Ioan Ciordaş, membri ai Comitetului Executiv.
După lungi discuţii, Comitetul Executiv al PNR a adoptat o declaraţie redactată de Vasile Goldiş ''omul condeiului, stilizatorul impecabil de comunicate, cugetătorul politic de mare talent'', care urma să fie expusă în parlamentul de la Budapesta. Proclamaţia prevedea: ''Pe temeiul dreptului firesc că fiecare naţiune poate dispune şi hotărî singură asupra sorţii ei, naţiunea română ... doreşte să facă acum uz de acest drept şi pretinde în consecinţă pentru ea dreptul ca, liberă de orice înrîurire străină, să hotărască singură aşezarea ei printre naţiunile libere''. În continuare, proclamaţia arăta că ''organul naţional al naţiunii române nu recunoaşte îndreptăţirea parlamentului şi a guvernului unguresc să se considere ca reprezentant al ei, ca să poată reprezenta la congresul general de pace interesele naţiunii române. Toate deciziile ce s-ar lua fără aprobarea ei sunt nule şi fără valoare''. În încheierea declaraţiei se stipula: ''Naţiunea română aşteaptă şi pretinde, după multe suferinţe de veacuri, afirmarea şi valorizarea drepturilor ei nestrămutate şi inalienabile la deplina viaţă naţională'', potrivit volumului ''1918 Unirea Transilvaniei cu România'' (Editura Politică, 1978).

Foto: (c) Eugenia Paşca/AGERPRES FOTO
Casa memorială a avocatului Aurel Lazăr.
Declaraţia formulată în şedinţa Comitetului Executiv al PNR din 29 septembrie/12 octombrie 1918 a fost, aşa cum se arăta într-un manifest ulterior semnat de Teodor Mihali, rezultatul ''hotărârii unanime a conducerii Partidului Naţional Român şi primită şi din partea organizaţiei române a Partidului Social-Democrat din Ungaria şi Transilvania''. Ea a stat de fapt la baza întregului proces de luptă a românilor din Transilvania până la Adunarea Naţională de la Alba-Iulia.
Totodată, era subliniată necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate ''să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române''. De asemenea, se cerea ''afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională'', potrivit volumului ''Istoria românilor - De la independenţă la Marea Unire (1878-1918) vol. VII, tom II'' (Editura Enciclopedică, 2003).
Documentul a fost citit de Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918.
A urmat constituirea la Budapesta, la 17/30 octombrie 1918, a Consiliului Naţional Român Central (din 21 oct/3 nov. cu sediul la Arad), ca organ de conducere al românilor şi care reprezenta voinţa întregii populaţii româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Era format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu). La 18/31 octombrie, prin Proclamaţia ''Către naţiunea română'', se aducea la cunoştinţa opiniei publice constituirea Consiliului Naţional Român Central ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum şi principiile sale de acţiune, notează ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003).
Constituirea Consiliului a fost salutată de oameni din diferite categorii sociale, civili şi militari, studenţi etc. Totodată, a fost recunoscut de Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania de la Viena condus de Iuliu Maniu, de Senatul Militar Român, care a pus la dispoziţia Consiliului pe cei 50.000 de militari aflaţi în capitala Austriei. Bisericile româneşti, ortodoxă şi greco-catolică, au recunoscut Consiliul ca ''guvern provizoriu al naţiunii noastre'', ca ''cea mai înaltă autoritate a poporului român''.
O primă măsură a acestui Consiliu Naţional Român Central (căruia i s-a mai spus şi Sfatul Naţional Român) a fost înfiinţarea la 25 octombrie/7 noiembrie, a gărzilor naţionale şi a celor săteşti civile pe întregul teritoriu locuit de români în Transilvania şi Ungaria, pentru ''păstrarea liniştii şi averii fiecăruia''. A urmat constituirea la 29 octombrie/11 noiembrie a statului major al gărzilor naţionale.
La 5/18 noiembrie 1918, Consiliul Naţional a lansat manifestul ''Către popoarele lumii'' prin care se afirma în faţa opiniei publice mondiale dorinţa românilor transilvăneni de a se uni cu România.
Câteva zile mai târziu, la 7/20 noiembrie era lansată Convocarea Marii Adunării Naţionale la Alba Iulia pentru ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, care începea cu cuvintele: ''Istoria ne cheamă la fapte'' şi preciza obiectivul ce trebuia realizat: ''În numele dreptăţii eterne şi al principiului liberei dispoziţiuni a naţiunilor (...), naţiunea română din Ungaria şi Transilvania are să-şi spună cuvântul său hotărâtor asupra sorţii sale şi acest cuvânt va fi respectat de lumea întreagă''.
Proclamând dreptul naţiunii române la autodeterminare şi formulând o ideea extrem de importantă, cea a convocării adunării naţionale, Declaraţia de la Oradea a reprezentat un document cu semnificaţie istorică deosebită, marcând intrarea mişcării de eliberare în faza sa decisivă. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Cerasela Bădiţă)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filimon, Arhip, Onisim și Apfia; Sf. Mc. Cicilia Duminica a 26-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 26-a după Rusalii. Sf. ap. Filimon, Arhip, Apfia și Onisim; Sf. m. Cecilia; Sf. m. Valerian și Tiburțiu Romano-catolice Cristos, Regele Universului Sf. Cecilia, fc. m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 noiembrie
Este a 326-a zi a anului 2026. Au mai rămas 39 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 21 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 55 m și apune la 04 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa - 20 de ani de la moarte (21 noiembrie)
Preotul Gheorghe Calciu a fost unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai comunismului, care a făcut peste 20 de ani de închisoare, inclusiv în cadrul Experimentului reeducării de la Pitești. La Pitești, spune Părintele, 'a fost lucrarea diavolului. A fost un război între bine și rău'. (sursa:
DOCUMENTAR: Franz Josepf I de Habsburg, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916)
Franz Joseph I, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916), s-a născut la 21 noiembrie 1830, la Palatul Schönbrunn, fiind fiul cel mare al arhiducelui Franz Karl, al doilea fiu al împăratului Franz al II-lea, și al arhiducesei Sophie Friederike, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. În 1854, s-a căsătorit cu Elisabeta de B
21 noiembrie - Ziua mondială a televiziunii (ONU)
În fiecare an, pe 21 noiembrie, Ziua mondială a televiziunii (World Television Day) subliniază rolul vital pe care televiziunea îl joacă în prezentarea diverselor probleme care îi afectează pe oameni, potrivit https://nationaldaycalendar.com/. Televiziunea rămâne, de d
21 noiembrie - Ziua mondială a salutului
Ziua mondială a salutului, marcată în fiecare an la 21 noiembrie, este un îndemn la comunicare, salutul fiind o formă elementară de acțiune interumană, un pas important spre realizarea înțelegerii între oameni de rase, de naționalități sau de religii diferite, un instrument pentru menținerea liniștii și a păcii în lume. Inițiată &
21 noiembrie - Ziua limbii sârbe
La 21 noiembrie este sărbătorită, în România, Ziua limbii sârbe. Propunerea legislativă pentru marcarea acestei zile în România a aparținut deputatului din partea Uniunii Sârbilor din România, Gvozdenovici Slavomir. Potrivit expunerii de motive din textul legii, pe teritoriul de azi al României com
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 noiembrie
Ortodoxe Intrarea în biserică a Maicii Domnului Greco-catolice Intrarea în Templu a Maicii Domnului Romano-catolice Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria Intrarea în biserică a Maicii Domnului (numită în popor și Vovidenia)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 noiembrie
Este a 325-a zi a anului 2026. Au mai rămas 40 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 19 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 30 m și apune la 03 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 16-20 noiembrie 2026
Evenimentul organizat la Parlamentul European cu ocazia aniversării a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, relația tot mai strânsă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, înființarea Oficiului UE pentru Sancțiuni și stabilirea rolului Uniunii Europene în negocierile pentru încheierea războiului din Ucra
Retrospectiva evenimentelor interne 16-20 noiembrie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la Coaliția de voință de la Berlin, punerea în transparență decizională de către Ministerul Dezvoltării a proiectului de comasare voluntară a comunelor cu mai puțin de 1500 de locuitori, trimiterea în judecată a lui Raed Arafat în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, declararea de către ANI a fostului
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Din 20 noiembrie 2026, Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția temporară 'Teme Biblice', cu lucrări din colecția privată La Collection Kesauri din Franța, ce cuprinde trei nume majore ale artei secolului XX. Lucrări de Salvador Dali, alături de litografii semnate de Marc Chagall și Giorgio de Chirico vor
AnulBrâncuși: Atelierul lui Brâncuși din Centrul Pompidou (Paris)
Născut în satul Hobița, județul Gorj, într-o familie de țărani, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris din 1904 până la moartea sa, în 1957; aici a realizat cea mai mare parte a operei sale. Prin testament, el a lăsat moștenire întregul său atelier statului francez. O reconstrucție fidelă a acestuia a fost r
20 noiembrie - Ziua mondială a copiilor (UNICEF)
În fiecare an, la 20 noiembrie, este marcată Ziua mondială a copiilor, ce amintește de adoptarea, în 1959, de către Adunarea Generală a ONU a Declarației Drepturilor Copilului și, în 1989, a Convenției cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/. Ziu
Cel de-al doilea Summit UE-Regatul Unit (20 noiembrie 2026)
Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc la 20 noiembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul celui de-al doilea summit de după retragerea Regatului Unit din UE, pentru a discuta despre parteneriatul strategic sau securitatea Europei și a restului lumii, informează site-ul consilium.europa.eu/.











