La 17 iulie 1998 a fost adoptat documentul fondator al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Statutul de la Roma.

Statutul de la Roma a fost adoptat la acea dată de 120 de state. A intrat în vigoare după ratificarea sa de către 60 de state, la 1 iulie 2002, fiind astfel înfiinţată oficial Curtea Penală Internaţională. Crearea Statutului de la Roma, în 1998, a reprezentat în sine un eveniment istoric, marcând un reper în eforturile omenirii spre o lume mai dreaptă, potrivit https://www.icc-cpi.int..

Curtea Penală Internaţională este prima şi singura curte penală internaţională permanentă. CPI are competenţă asupra crimei de genocid, crimelor de război şi asupra crimelor împotriva umanităţii, conform haga.mae.ro. În prezent, numărul Statelor Părţi la Statut este de 124. Sediul CPI este la Haga (Olanda).

În 2010 a avut loc la Kampala (Uganda) prima Conferinţă de Revizuire a Statutului CPI, prilej cu care s-a convenit asupra formulei referitoare la crima de agresiune.

Statutul de la Roma a instituit trei organisme distincte: Adunarea Statelor Părţi, Curtea Penală Internaţională şi Fondul Fiduciar pentru Victime.

Adunarea Statelor Părţi este organul legislativ al CPI, alcătuit din reprezentanţi ai statelor care au ratificat şi au aderat la Statutul de la Roma. Adunarea Statelor Părţi are un Birou, format din: preşedinte, doi vicepreşedinţi şi 18 membri aleşi de Adunare pentru o perioadă de trei ani. Adunarea Statelor Părţi decide cu privire la diverse aspecte, precum adoptarea de texte normative şi a bugetului, alegerea judecătorilor şi a procurorului. Cu prilejul celei de-a doua sesiuni a Adunării Statelor Părţi (septembrie 2003), a fost creat Secretariatul Permanent, care şi-a început activitatea în 2004, la Haga.

Curtea Penală Internaţională are în componenţă patru organisme de funcţionare: Preşedinţia, Camerele (18 judecători, organizaţi în Camera Preliminară, Camera de Prima Instanţă şi Camera de Apel), Biroul Procurorului şi Grefa.

România a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind unul dintre statele care au contribuit direct la intrarea în vigoare a Statutului. România a sprijinit activ CPI şi obiectivele sale încă din procesul de negociere a Statutului. În prezent, România se implică activ în activităţile politice şi de gestionare a Curţii care revin Statelor Părţi. România a deţinut două mandate în cadrul Biroului Adunării Statelor Părţi (2005-2007 şi 2008-2010). Prin Ambasada României la Haga, România a deţinut, în perioada 2010-2011, un mandat în cadrul Comitetului de Supraveghere a proiectului de construcţie a sediului permanent al Curţii, conform haga.mae.ro.

În 2013, România a deţinut poziţia de co-facilitator al Planului de acţiune pentru universalitatea şi punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. În această calitate, România a organizat, la Bucureşti, Haga şi New York, evenimente menite să promoveze Statutul de la Roma al CPI şi activitatea acestei instanţe. La 8 decembrie 2014, în cadrul celei de-a XIII-a sesiuni a Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (ASP CPI), România a fost aleasă, prin consens, membru în Biroul ASP CPI, pentru un mandat de trei ani.

În zilele de 16 şi 17 iulie 2018 au loc, la Haga, evenimente care marchează aniversarea a 20 de ani de la adoptarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. AGERPRES (Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)