Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici este marcată în fiecare an, la 15 iunie.

Instituită de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia 66/127, din 19 decembrie 2011, această zi reprezintă un bun prilej de manifestare în mod deschis împotriva oricăror forme de abuz sau de suferinţă provocate persoanelor vârstnice, notează site-ului oficial al ONU, www.un.org.

Potrivit aceleiaşi surse, abuzul faţă de vârstnici se defineşte prin ''orice acţiune unică sau repetată sau lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relaţii bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau la suferinţa unei persoane în vârstă''. Abuzul faţă de vârstnici se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoţionale, sexuale sau financiare. Poate surveni şi ca urmare a neglijenţei deopotrivă intenţionate sau lipsite de intenţie.

Ţinut, până de curând, departe de ochii publicului, abuzul faţă de vârstnici a fost considerat un subiect tabu, fiind subestimat şi ignorat de societate, un număr mare de cazuri rămânând neînregistrat. Reprezintă, însă, o problemă socială globală, care afectează atât ţările dezvoltate, cât şi pe cele în curs de dezvoltare. Acest tip de abuz afectează sănătatea şi drepturile a milioane de persoane din lume, consecinţele sale fiind evidente.

Demersurile pentru definirea, depistarea şi abordarea acestor probleme trebuie să ţină seama de contextul cultural al fiecărui stat în parte şi să fie evaluaţi toţi factorii de risc. Spre exemplu, în unele societăţi tradiţionaliste, văduvele vârstnice sunt forţate să se recăsătorească, iar în altele, femeile vârstnice care trăiesc singure, izolate, sunt acuzate de vrăjitorie. Atât din perspectivă socială cât şi medicală, până când aceste probleme nu vor fi identificate şi gestionate corespunzător, abuzurile comise asupra vârstnicilor vor continua să fie trecute cu vederea.

Studiile mai recente asupra acestui subiect relevă faptul că o problemă serioasă o reprezintă exploatarea financiară şi abuzul material faţă de persoanele vârstnice. Din datele existente, reiese faptul că între 5% şi 10% dintre vârstnici sunt victime ale unei forme de exploatare financiară. Cu toate acestea, acest tip de abuz rămâne de multe ori neînregistrat, fie pentru că victimele se simt ruşinate să raporteze astfel de fapte, fie pentru că se află în imposibilitatea fizică sau psihică de a o face.

Exploatarea financiară se poate manifesta sub mai multe forme. În ţările dezvoltate, această formă de abuz cuprinde furtul, înşelătoria, folosirea abuzivă a bunurilor ce aparţin persoanelor vârstnice prin obţinerea de împuterniciri, dar şi îngrădirea accesului la propriile fonduri băneşti. În ţările mai slab dezvoltate, exploatarea financiară include deposedarea de bunuri, alungarea din locuinţe sau refuzul de a acorda moştenirea cuvenită văduvelor.

În ceea ce priveşte persoanele care pot cădea victime ale unui astfel de abuz, există o serie de factori care cresc acest risc, cum ar fi izolarea socială şi afecţiunile cognitive, dependenţa emoţională sau fizică faţă de autor, dependenţa financiară a autorului faţă de persoana vârstnică, sărăcia, văduvia, lipsa oricărui sprijin din afară, un sistem judiciar deficitar etc.

Având în vedere că multe ţări se confruntă cu îmbătrânirea rapidă a populaţiei, se estimează că incidenţa abuzurilor faţă de personale în vârstă va creşte exponenţial. Potrivit datelor din anul 2017 prezentate pe site-ul oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, www.un.org, este de aşteptat ca numărul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani să se dubleze până în 2050 şi să se tripleze până în 2100, crescând astfel de la 962 de milioane la nivel global în anul 2017, la 2,1 miliarde în 2050 şi la 3,1 miliarde în 2100. În ceea ce priveşte persoanele cu vârsta de peste 80 de ani, este de aşteptat ca numărul acestora să se tripleze până în 2050, de la 137 de milioane în 2017 până la 425 de milioane în 2050 şi până la 909 milioane până în 2100, ceea ce înseamnă de aproape 7 ori mai mult faţă de anul 2017.

Cu toate că, în ultima vreme, a început să câştige din ce în ce mai multă vizibilitate, abuzul faţă de vârstnici rămâne încă una dintre formele de violenţă cel mai puţin investigate, prin urmare este nevoie de un plan global, care să aibă ca scop protejarea vârstnicilor. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)