Ortodoxe
Sf. Cuv. Pahomie cel Mare; Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei

Greco-catolice
Sf. cuv. Pahomie cel Mare; Sf. aep. Ahile al Larissei, Taumaturgul

Romano-catolice
Sf. Isidor Plugarul

Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare, pomenit în calendarul creştin ortodox la 15 mai, este considerat întemeietorul monahismului cenobitic (tradiţie monahală caracterizată prin viaţa în comun a călugărilor). S-a născut în Tebaida de Sus, Egipt. A fost soldat în armata cezarului Maximian Daia, ulterior s-a botezat şi a plecat în pustia egipteană.

În jurul anilor 320, 325 a întemeiat o comunitate monastică alcătuită din pustnici, care urmau să ducă o viaţă ascetică sub îndrumarea unui stareţ. Aşezământul a fost ridicat în apropiere de satul Tabana, pe o insulă de pe Nil, în Egiptul de Sus. Întreaga activitate în această mănăstire cu viaţă de obşte se desfăşura după un regulament strict, o "pravilă" obligatorie pentru toţi, iar principiul călăuzitor era întreţinerea 'sfintei comuniuni' ca toţi să-i fie unuia de ajutor şi fiecare să fie sprijin tuturor.

Obştea monahală condusă de Sfântul Pahomie s-a mărit în timp atât de mult încât a fost necesară înfiinţarea unor noi mănăstiri. Astfel, o parte dintre monahii de la Tabennesi au fondat o nouă mănăstire în apropiere de Phbow, devenită ulterior centrul administrativ şi spiritual al mănăstirilor pahomiene. Acolo s-a mutat şi Sfântul Pahomie, care la sfârşitul vieţii sale conducea obştile monahale din 11 mănăstiri.

Astăzi este pomenit şi Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei.

Sfântul Iacob de la Putna a intrat în viaţa monahală de la 12 ani, a ajuns egumen al Mănăstirii Putna, episcop de Rădăuţi, mitropolit al Moldovei (1750-1760).

Rugăciunile şi activităţile sale au fost îndreptate în primul rând spre binele familiei, creşterea şi educaţia copiilor şi ajutorarea săracilor şi a celor în nevoi. Este al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna şi ctitor la mai multe biserici şi mănăstiri.

A tipărit primul Abecedar din Moldova (1755), s-a îngrijit de înfiinţarea spitalului Sfântul Spiridon din Ia?i (1757) şi a primei şcoli rurale din Moldova, în satul Putna (1759).

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 6-7 iunie 2016, a hotărât canonizarea Sfântului Iacob Putneanul, cu ziua de prăznuire la 15 mai. (surse: "Istoria monahismului ortodox românesc de la începuturi până în prezent", vol I, Ed. Basilica, 2014; site-ul putna.ro) AGERPRES/ (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)