ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC: Gimnastică ritmică şi aerobică
Gimnastica ritmică a funcţionat, în România, din anul 1961 şi până în luna ianuarie 1990 ca secţie în cadrul Federaţiei Române de Gimnastică (FRG), activitatea fiind coordonată de Comisia Tehnică de Gimnastică Ritmică, alcătuită din voluntari, potrivit site-ului federaţiei de specialitate, www.frgr.ro.
Printre preşedinţii Comisiei Tehnice de Gimnastică Ritmică s-au aflat Ileana Sima (1961-1967; 1970-1983), Antoaneta Totescu (1968-1969), Viorica Mociani (1984-1987) şi Gineta Stoenescu (1988-1989).
Din ianuarie 1990, gimnastica ritmică s-a desprins de FRG şi s-a constituit ca federaţie independentă sub numele de Federaţia Română de Gimnastică Ritmică (FRGR). Preşedinţii aleşi ai federaţiei în această perioadă au fost: Sabina Macovei (1990-1992), Gheorghe Fodoreanu (1993-1996); secretar general - Victoria Tiron (1990-1996); antrenori federali - Maria Gîrbă (1990-1992), Ana Moţet (1993-1996).
Sursa foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA AGERPRES
Activitatea independentă a FRGR s-a desfăşurat până după Jocurile Olimpice de la Atlanta (SUA) - 1996. După aceea, FRGR s-a reunit cu FRG (1996-2002), având ca preşedinte pe Nicolae Vieru, secretar general Adrian Stoica, secretar federal Dana Encuţescu, antrenor federal Maria Gîrbă (1996-2001). Activitatea disciplinei, în această perioadă, a fost coordonată de Comisia Naţională de Gimnastică Ritmică, preşedinţi fiind: Dana Encuţescu (1996-2001) şi Mihaela Manos (2002).
În anul 2003, FRGR devine independentă, preşedinte ales fiind fosta sportivă de talie internaţională Irina Deleanu şi vicepreşedinte - Elena Frîncu.
''Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' (vol. I, Bucureşti, 2002) menţionează că, începând cu anul 1961, FRG organizează Campionatul Naţional (CN) pentru gimnastica ritmică şi se participă cu regularitate la Campionatul Mondial (CM) sau Campionatul European (CE), dar rezultatele nu se ridică totuşi la nivelul celor din gimnastica artistică.
Sursa foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA AGERPRES
Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Evenimente care au marcat activitatea competiţională în gimnastica ritmică din România, potrivit www.frgr.ro.
1956 - primul concurs de gimnastică artistică;
1961 - La Bucureşti, FRG organizează primul concurs republican de gimnastică ritmică, acesta fiind câştigat de Mihaela Solomonov (antrenoare Julieta Cintoiu);
1963 - La Budapesta (Ungaria), are loc prima participare a României la CM cu sportivele: Mihaela Solomonov, Ileana Iosif, Daniela Diaconescu (antrenoare Julieta Cintoiu);
1968 - Primul campionat republican de copii, la Sibiu, câştigat de echipa C.S.Ş nr. 2 prin sportivele Cristina Sima (Vladu) şi Mihaela Târnovean (Manos), Carmencita Bara, Andreea Dumitrescu (antrenoare Ileana Iosif);
1968 - Primul campionat republican de senioare, la Sibiu, câştigat de Livia Grama (antrenoare Mihaela Solomonov);
1969 - FRG organizează prima Cupă a României, câştigată de Victoria Vîlcu (antrenoare Viorica Mociani şi Eliza Nedef);
1969 - Varna (Bulgaria) - prima participare a României la CM atât în probele individuale: Victoria Vîlcu, Iulia Murmurache, Mihaela Nicolaescu (antrenoare Mihaela Solomonov şi Viorica Mociani, cât şi de ansamblu: Livia Grama (Medilanski), Sabina Şerbănescu (Macovei), Ileana Niculescu, Victoriţa Vâlcu, Marilena Pegulescu, Iulia Murmurache, Maria Preda (Gârbă) - rezervă (antrenoare Gineta Stoenescu). Cel mai bun rezultat este obţinut de Victoriţa Vîlcu (Buriană) - locul VI la exerciţiul liber ales fără obiect;
1970 - La Timişoara, la prima ediţie a Campionatelor Balcanice, echipa României câştigă titlul balcanic cu sportivele: Maria Preda (Gîrbă), Sabina Şerbănescu (Macovei), Victoriţa Vîlcu (Buriană), precum şi la individual compus prin Victoriţa Vîlcu (Buriană) (antrenoare Viorica Mociani şi Livia Grama);
1973 - Olomouč (Cehoslovacia) - prima medalie de aur la junioare la Cupa Interviziunii (competiţie internaţională rezervată campionilor din Europa), obţinută de Cristina Sima (Vladu), antrenoare fiind Ileana Iosif;
1977 - Miskolc (Ungaria) - prima medalie la senioare la Cupa Interviziunii obţinută de Mihala Târnovean (Manos), antrenoare fiind Ana Moţet;
1984 - Los Angeles (SUA) - prima medalie la JO obţinută de Doina Stăiculescu (medalie de argint), antrenoare fiind Maria Gîrbă;
1990 - Göteborg (Suedia) - prima medalie la CE (medalie de bronz la exerciţiul cu mingea), obţinută de sportiva Irina Deleanu;
1990 - Bruxelles (Belgia) - prima medalie (de bronz) la Cupa Mondială, obţinută de Irina Deleanu;
1991 - Bruxelles - prima medalie (de bronz) la Cupa Europei, obţinută tot de Irina Deleanu;
1991 - Bruxelles - primele medalii (de bronz), la Olimpiada de tineret, obţinute de aceeaşi Irina Deleanu;
l992 - Bruxelles - prima medalie la CM (medalie de bronz la exerciţiul cu coarda), obţinută de Irina Deleanu;
1993 - Bucureşti - prima medalie la junioare (argint cu echipa) la CE, obţinută de: Filis Serif, Dana Carteleanu, Alina Stoica (antrenoare Maria Nicolin);
1993 - Bucureşti - prima medalie la senioare în proba de ansamblu (medalie de bronz - ansamblul cu 6 corzi) la CE obţinută de sportivele: Elena Vladu, Ana Vladu, Mariana Tera, Raluca Turnea, Victoriţa Rebrean, Mirela Simon (antrenoare Mihaela Manos);
Potrivit ''Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' (vol. I, Bucureşti, 2002), înfiinţată în anul 1994, Comisia Naţională de Gimnastică Aerobică a reuşit din start rezultate remarcabile prin cucerirea de trei ori consecutiv a titlului mondial la trio (în 1996 la Haga - Olanda, în 1997 la Perth - Australia şi în 2000 la Riesa - Germania), precum şi a altor medalii de argint la trio, bronz la individual masculin perechi în 1998 la Catania (Italia) şi individual feminin la Hanovra (Germania) şi Riesa. De remarcat numele unor sportivi ca: Cristian Moldovan, Claudiu Varlam, Remus Nicolai şi Izabela Lăcătuş, multipli campioni mondiali.
Sursa foto: (c) OCTAVIAN SERBANESCU / ARHIVA AGERPRES
AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, editor: Marina Bădulescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 6-10 iulie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 6-10 iulie 2026: Parlamentul European (PE) a votat în favoarea unei anchete împotriva grupului politic Europa Națiunilor Suverane (ESN); PE a ratificat acordul comercial între UE și Mexic; PE a adoptat un raport privind progresele înregistrate de Republica Moldova &icir
Retrospectiva evenimentelor interne 6-10 iulie 2026
Participarea unei delegații a României conduse de președintele Nicușor Dan la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), participarea României, în cadrul Summitului, ca stat fondator, la inițiativa NATO privind Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență, continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern după demiterea Guvernului Bolojan
FRAGMENT DE ISTORIE: 105 ani de la violențele cunoscute drept Duminica însângerată de la Belfast (10 iulie 1921)
Problema irlandeză a reprezentat un episod deosebit de important în istoria modernă a Marii Britanii, manifestându-se și prin momente de tensiune socială cu puternice aspecte violente. Data de 10 iulie 1921 a rămas cunoscută drept Duminica însângerată sau Duminica însângerată de la Belfast, fiind ziua în care protestan
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitoarea Alice Munro, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013
Laureată a Man Booker International Prize în 2009 și a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013, Alice Munro a scris despre condiția umană și relațiile văzute prin prisma vieții de zi cu zi. Alice Ann Laidlaw s-a născut pe 10 iulie 1931, în orașul Wingham, provincia Ontario, Canada, notează site-ul https://www.nobelprize.org/. Tatăl său era
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Vineri, 10 iulie, Muzeul Național Cotroceni oferă acces gratuit pentru copii și pentru tinerii cu vârsta până în 18, între orele 9:00 - 15:00, cu ocazia aniversării a 35 de ani de activitate culturală. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, în același context aniversar, copiii sunt invitați în ziua de 11
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 iulie
Ortodoxe Sf. 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei Greco-catolice Sf. m. uciși la Nicopole, Armenia Romano-catolice Sf. Victoria, m. Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 10 iulie, zi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 iulie
Este a 191-a zi a anului 2026. Au mai rămas 174 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 41 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 01 h 21 m și apune la 17 h 08 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Accidente rutiere de microbuz, autobuz și autocar (cronologie selectivă 2023-2026)
Douăsprezece persoane au fost rănite într-un accident rutier produs la 9 iulie 2026, în zona localității Drajna Nouă din județul Călărași, pe pasajul care face legătura într
Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler s-a stins din viață (fișă biografică)
Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler, cunoscută pentru melodii celebre din anii 1980, precum ''Total Eclipse of the Heart'' și ''Holding Out for a Hero'', a încetat din viață la vârsta de 75 de ani, transmite jo
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Situl arheologic de la Filippi (Grecia)
Unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe teritoriul Greciei, atât pentru istoria spațiului, cât și pentru începuturile creștinismului în Europa, este situl arheologic de la Filippi. Situl arheologic de la Filippi, care acoperă o suprafață de 87,5 hectare, se află localizat în apropierea orașului port Kavala din nor
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Tom Hanks
Tom Hanks, unul dintre cei mai talentați și iubiți actori de la Hollywood, a câștigat de două ori, consecutiv, premiul Oscar, pentru rolurile din 'Philadelphia' (1993) și 'Forrest Gump' (1994). S-a născut pe 9 iulie 1956, în Concord, California. După divorțul părinților, a rămas cu tatăl său, Amos Hank, un bucătar itinerant, stabili
Cântăreața de muzică ușoară, Angela Similea, împlinește 80 de ani (9 iulie)
Angela Similea, una dintre cele mai apreciate cântărețe de muzică ușoară din țara noastră, a interpretat de-a lungul unei cariere de peste 40 de ani, nenumărate piese devenite șlagăre, cum ar fi: 'Să mori de dragoste rănită' (a primit, în 2000, titlul de 'Melodia Secolului XX', acordat de TVR), 'Un albastru infinit', 'Trenul galben făr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 iulie
Ortodoxe Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Îndrumătoarea de la Mănăstirea Neamț; Sf. Sfințit Mc. Pangratie, episcopul Tavromeniei Greco-catolice Sf. ep. m. Pancrațiu Romano-catolice Ss. Augustin Zhao Rong, pr. și 119 îns., m.; Veronica Giuliani, fc.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 iulie
Este a 190-a zi a anului 2026. Au mai rămas 175 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 40 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 00 h 52 m și apune la 15 h 47 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Epictet preotul și Astion monahul; Sf. Mare Mc. Procopie și mama sa, Sf. Mc. Teodosia Greco-catolice Sf. m. Procopie Romano-catolice Ss. Aquila și Priscilla, soți m. Sfinții Mucenici Epictet Preotul și Astion monahul sunt sărbătoriți &