ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC: Gimnastică ritmică şi aerobică
Gimnastica ritmică a funcţionat, în România, din anul 1961 şi până în luna ianuarie 1990 ca secţie în cadrul Federaţiei Române de Gimnastică (FRG), activitatea fiind coordonată de Comisia Tehnică de Gimnastică Ritmică, alcătuită din voluntari, potrivit site-ului federaţiei de specialitate, www.frgr.ro.
Printre preşedinţii Comisiei Tehnice de Gimnastică Ritmică s-au aflat Ileana Sima (1961-1967; 1970-1983), Antoaneta Totescu (1968-1969), Viorica Mociani (1984-1987) şi Gineta Stoenescu (1988-1989).
Din ianuarie 1990, gimnastica ritmică s-a desprins de FRG şi s-a constituit ca federaţie independentă sub numele de Federaţia Română de Gimnastică Ritmică (FRGR). Preşedinţii aleşi ai federaţiei în această perioadă au fost: Sabina Macovei (1990-1992), Gheorghe Fodoreanu (1993-1996); secretar general - Victoria Tiron (1990-1996); antrenori federali - Maria Gîrbă (1990-1992), Ana Moţet (1993-1996).
Sursa foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA AGERPRES
Activitatea independentă a FRGR s-a desfăşurat până după Jocurile Olimpice de la Atlanta (SUA) - 1996. După aceea, FRGR s-a reunit cu FRG (1996-2002), având ca preşedinte pe Nicolae Vieru, secretar general Adrian Stoica, secretar federal Dana Encuţescu, antrenor federal Maria Gîrbă (1996-2001). Activitatea disciplinei, în această perioadă, a fost coordonată de Comisia Naţională de Gimnastică Ritmică, preşedinţi fiind: Dana Encuţescu (1996-2001) şi Mihaela Manos (2002).
În anul 2003, FRGR devine independentă, preşedinte ales fiind fosta sportivă de talie internaţională Irina Deleanu şi vicepreşedinte - Elena Frîncu.
''Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' (vol. I, Bucureşti, 2002) menţionează că, începând cu anul 1961, FRG organizează Campionatul Naţional (CN) pentru gimnastica ritmică şi se participă cu regularitate la Campionatul Mondial (CM) sau Campionatul European (CE), dar rezultatele nu se ridică totuşi la nivelul celor din gimnastica artistică.
Sursa foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA AGERPRES
Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Evenimente care au marcat activitatea competiţională în gimnastica ritmică din România, potrivit www.frgr.ro.
1956 - primul concurs de gimnastică artistică;
1961 - La Bucureşti, FRG organizează primul concurs republican de gimnastică ritmică, acesta fiind câştigat de Mihaela Solomonov (antrenoare Julieta Cintoiu);
1963 - La Budapesta (Ungaria), are loc prima participare a României la CM cu sportivele: Mihaela Solomonov, Ileana Iosif, Daniela Diaconescu (antrenoare Julieta Cintoiu);
1968 - Primul campionat republican de copii, la Sibiu, câştigat de echipa C.S.Ş nr. 2 prin sportivele Cristina Sima (Vladu) şi Mihaela Târnovean (Manos), Carmencita Bara, Andreea Dumitrescu (antrenoare Ileana Iosif);
1968 - Primul campionat republican de senioare, la Sibiu, câştigat de Livia Grama (antrenoare Mihaela Solomonov);
1969 - FRG organizează prima Cupă a României, câştigată de Victoria Vîlcu (antrenoare Viorica Mociani şi Eliza Nedef);
1969 - Varna (Bulgaria) - prima participare a României la CM atât în probele individuale: Victoria Vîlcu, Iulia Murmurache, Mihaela Nicolaescu (antrenoare Mihaela Solomonov şi Viorica Mociani, cât şi de ansamblu: Livia Grama (Medilanski), Sabina Şerbănescu (Macovei), Ileana Niculescu, Victoriţa Vâlcu, Marilena Pegulescu, Iulia Murmurache, Maria Preda (Gârbă) - rezervă (antrenoare Gineta Stoenescu). Cel mai bun rezultat este obţinut de Victoriţa Vîlcu (Buriană) - locul VI la exerciţiul liber ales fără obiect;
1970 - La Timişoara, la prima ediţie a Campionatelor Balcanice, echipa României câştigă titlul balcanic cu sportivele: Maria Preda (Gîrbă), Sabina Şerbănescu (Macovei), Victoriţa Vîlcu (Buriană), precum şi la individual compus prin Victoriţa Vîlcu (Buriană) (antrenoare Viorica Mociani şi Livia Grama);
1973 - Olomouč (Cehoslovacia) - prima medalie de aur la junioare la Cupa Interviziunii (competiţie internaţională rezervată campionilor din Europa), obţinută de Cristina Sima (Vladu), antrenoare fiind Ileana Iosif;
1977 - Miskolc (Ungaria) - prima medalie la senioare la Cupa Interviziunii obţinută de Mihala Târnovean (Manos), antrenoare fiind Ana Moţet;
1984 - Los Angeles (SUA) - prima medalie la JO obţinută de Doina Stăiculescu (medalie de argint), antrenoare fiind Maria Gîrbă;
1990 - Göteborg (Suedia) - prima medalie la CE (medalie de bronz la exerciţiul cu mingea), obţinută de sportiva Irina Deleanu;
1990 - Bruxelles (Belgia) - prima medalie (de bronz) la Cupa Mondială, obţinută de Irina Deleanu;
1991 - Bruxelles - prima medalie (de bronz) la Cupa Europei, obţinută tot de Irina Deleanu;
1991 - Bruxelles - primele medalii (de bronz), la Olimpiada de tineret, obţinute de aceeaşi Irina Deleanu;
l992 - Bruxelles - prima medalie la CM (medalie de bronz la exerciţiul cu coarda), obţinută de Irina Deleanu;
1993 - Bucureşti - prima medalie la junioare (argint cu echipa) la CE, obţinută de: Filis Serif, Dana Carteleanu, Alina Stoica (antrenoare Maria Nicolin);
1993 - Bucureşti - prima medalie la senioare în proba de ansamblu (medalie de bronz - ansamblul cu 6 corzi) la CE obţinută de sportivele: Elena Vladu, Ana Vladu, Mariana Tera, Raluca Turnea, Victoriţa Rebrean, Mirela Simon (antrenoare Mihaela Manos);
Potrivit ''Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' (vol. I, Bucureşti, 2002), înfiinţată în anul 1994, Comisia Naţională de Gimnastică Aerobică a reuşit din start rezultate remarcabile prin cucerirea de trei ori consecutiv a titlului mondial la trio (în 1996 la Haga - Olanda, în 1997 la Perth - Australia şi în 2000 la Riesa - Germania), precum şi a altor medalii de argint la trio, bronz la individual masculin perechi în 1998 la Catania (Italia) şi individual feminin la Hanovra (Germania) şi Riesa. De remarcat numele unor sportivi ca: Cristian Moldovan, Claudiu Varlam, Remus Nicolai şi Izabela Lăcătuş, multipli campioni mondiali.
Sursa foto: (c) OCTAVIAN SERBANESCU / ARHIVA AGERPRES
AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, editor: Marina Bădulescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 31 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul și Narcis; Sf. Mc. Epimah Greco-catolice Sf. ap. Stahie, Apelie, Amplie, Urban, Aristobul și Narcis, din cei 70; Sf. m. Epimah Romano-catolice Sf. Alfons Rodriguez, călug. Sfinții Apostoli Apeli
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 octombrie
Este a 304-a zi a anului 2026. Au mai rămas 61 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 51 m și apune la 17 h 07 m. Luna răsare la 21 h 43 m și apune la 12 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 26-30 octombrie 2026
Vizita oficială a premierului Luca Niculescu la Chișinău, întâlnirea dintre premierul Luca Niculescu și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precum și participarea ministrului Apărării Naționale, Radu Oprea, la reuniunea trilaterală a miniștrilor apărării din România, Bulgaria și Republica Turcia sunt doar câteva dintre cele mai importante evenim
Săptămâna europeană 26-30 octombrie 2026
Miniștrii europeni ai agriculturii au ajuns la un acord privind viitoarea Politică Agricolă Comună. Comisia Europeană a prezentat un cadru pentru reziliența UE la schimbările climatice. La Montreal a început summitul dintre Canada și Uniunea Europeană cu scopul de a construi o relație fără precedent între blocul comunitar și țara nord-americană. De la 1 n
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Un tur ghidat dedicat sculptorului Constantin Brâncuși, intitulat 'Brâncuși. Operă și brand de țară', va avea loc vineri, 30 octombrie, în intervalul orar 16:30 - 18:00, la Muzeul Național de Artă al României (MNAR). Evenimentul, organizat cu ocazia prelungirii expoziției 'Brâncuși. Sindromul', a
DOCUMENTAR: 11 ani de la tragicul eveniment din clubul Colectiv (30 octombrie)
La 30 octombrie 2026 se împlinesc 11 ani de la tragedia din clubul Colectiv în urma căreia au murit 65 de oameni. Un incendiu a izbucnit în seara zilei de 30 octombrie 2015 la Club Colectiv, situat în Str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4 din București, unde trupa 'Goodbye To Gravity' susținea un concert de lansare a unui nou album
30 octombrie - Ziua pacientului cu arsuri
Ziua pacientului cu arsuri, instituită prin Legea nr.180/2019, este marcată, în fiecare an, la data de 30 octombrie. La inițiativa mai multor senatori și deputați PSD și PNL, un proiect de lege pentru declararea zilei de 30 octombrie ca 'Ziua pacientului cu arsuri' a fost depus, în 2018, la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, se arată
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 octombrie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Zenovie, episcopul Ciliciei, și sora sa, Zenovia; Sf. Ap. Cleopa Greco-catolice Sf. m. Zenovie și sora sa Zenovia Romano-catolice Sf. Gerard de Potenza, ep. Sfântul Sfințit Mucenic Zenovie, episcop al Ciliciei, și sora sa
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 octombrie
Este a 303-a zi a anului 2026. Au mai rămas 62 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 17 h 08 m. Luna răsare la 20 h 25 m și apune la 12 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actrița Winona Ryder împlinește 55 de ani (29 octombrie)
Winona Ryder, născută la 29 octombrie 1971, în Winona, Minnesota, SUA este o actriță americană care a interpretat roluri importante în filme populare precum 'Beetlejuice' (1988), 'Heathers' (1988), 'Bram Stoker's Dracula' (1992) și 'The Age of Innocence' (1993). Inițial, Ryder a devenit cunoscută pentru interpretarea unor perso
FRAGMENT DE ISTORIE: Edictul de toleranță, act emis de împăratul Iosif al II-lea (29 octombrie 1781)
La 29 octombrie (8 noiembrie) 1781, împăratul Iosif II a dat așa-numitul Edict de toleranță, prin care se interzicea asuprirea cetățenilor pe motive de credință. Lege promulgată de împăratul romano-german Iosif al II-lea acorda o libertate limitată de cult creștinilor necatolici și elimina restricțiile civile cărora aceștia le fuseseră supuși anter
29 octombrie - Ziua mondială a accidentului vascular cerebral
La 29 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua mondială a accidentului vascular cerebral pentru a atrage atenția asupra riscului producerii unui accident vascular, dar și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la gravitatea și ratele ridicate ale accidentului vascular cerebral la nivel mondial, potrivit
29 octombrie - Ziua internațională a internetului
La 29 octombrie este marcată Ziua internațională a internetului. Demersul pentru marcarea acestei zile a fost inițiat de Asociația Utilizatorilor de Internet pentru creșterea conștientizării publică privind importanța oportunităților oferite de tehnologiile universului digital. În noiembrie 2005, în Tunis, în cadrul Summitului
29 octombrie - Ziua Autorității Electorale Permanente
La 29 octombrie este marcată, anual, Ziua Autorității Electorale Permanente. În 2003, la această dată, a fost adoptată, în Parlament, Legea de revizuire a Constituției României din 1991, care prevedea la art. 73 alin. (3) lit. a) că prin lege organică (Legea nr. 286/2003) se reglementează sistemul electoral și organizarea și funcționarea Autorității Elector
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Mc. Anastasia Romana; Sf. Cuv. Avramie și Maria, nepoata sa Greco-catolice Sf. cuv. m. Anastasia Romana; Sf. cuv. Avramie Romano-catolice Ss. Narcis, patriarh de Ierusalim; Felician, m. Sfânta Cuvioasă Mucenică Anastasia Romana