Ziua NATO în România este marcată, din anul 2005, în prima duminică a lunii aprilie, în baza unei propuneri legislative, potrivit www.mae.ro. În 2018, Ziua NATO în România este sărbătorită duminică, 1 aprilie.

La alegerea acestei zile s-a ţinut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi de data arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004).

Ziua Alianţei Nord-Atlantice este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile unde există unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români. Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele, marile unităţi şi unităţile militare de pe întreg teritoriul ţării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porţilor Deschise, activităţi cultural-artistice şi sportive, simpozioane şi expoziţii.

Summitul NATO de la Praga, desfăşurat pe 21 şi 22 noiembrie 2002, a marcat un important pas în evoluţia celei mai puternice organizaţii de apărare colectivă din istorie. Participarea României la operaţiuni de menţinerea păcii şi de stabilizare în regiuni de conflict din Balcani şi Afganistan şi angajamentul ferm de a se alătura luptei împotriva terorismului au constituit argumente puternice pentru invitarea României să adere la NATO.

La Summitul de la Washington din aprilie 1999, NATO şi-a reafirmat angajamentul de a invita state din Centrul şi Estul Europei în viitorul apropiat. De asemenea, Alianţa a prezentat "Membership Action Plan", care punea bazele unui mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate.

Eforturile conjugate ale factorilor de decizie din România de îndeplinire a obiectivelor Planului Naţional de Aderare la NATO şi eforturile active ale diplomaţiei române au condus la adoptarea deciziei de la Praga a liderilor statelor membre NATO. Oficialii Alianţei au remarcat eforturile României în planul asigurării stabilităţii şi securităţii Balcanilor, în misiuni ale Alianţei.

După atentatele teroriste din Statele Unite, Parlamentul României a decis, cu o majoritate covârşitoare, participarea ţării noastre, ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. De asemenea, România oferea NATO acces la spaţiul său aerian, maritim şi terestru.

La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat cu o largă majoritate Rezoluţia 486 privind securitatea transatlantică şi extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianţei, în cadrul Summitului de la Praga, din noiembrie, cu cele şapte state din Centrul şi Sud-Estul Europei.

Cel de-al 16-lea summit al NATO s-a deschis prin invitaţia de a adera la organizaţie, lansată de către Consiliul Nord-Atlantic pentru cele şapte state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.

Preşedintele Ion Iliescu a promulgat, la 1 martie, Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeaşi dată, secretarul general al NATO, Jakob Gijsbert de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, o scrisoare prin care transmite Guvernului României, în numele Părţilor la Tratat, invitaţia de aderare a României la NATO.

La 3 martie, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I.

Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare al României la Tratatul Atlanticului de Nord, document care a fost semnat de preşedintele Ion Iliescu, după care acesta a fost depus la depozitarul Tratatului, Guvernul Statelor Unite ale Americii. După acel moment, România a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

Între 2 şi 4 aprilie 2008, Bucureştiul a găzduit pentru prima dată o reuniune la nivel înalt a NATO cu o participare impresionantă de delegaţii, dar şi cu o agendă cu subiecte sensibile, precum aderarea Albaniei, Macedoniei şi Croaţiei la organizaţie, scutul antirachetă, susţinerea misiunii ISAF şi problematica ce a vizat o posibilă acordare a Planului de Acţiune pentru Aderare pentru Ucraina şi Georgia. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dădârlat)