Anul European al Patrimoniului Cultural - 2018, instituit prin Decizia UE 2017/864 a Parlamentului European şi a Consiliului, a fost lansat la 6 decembrie 2017 la Milano, în deschiderea Forumului Cultural European. Reprezintă o excelentă oportunitate de a cunoaşte şi de a înţelege rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu european comun. Sloganul este "Patrimoniul nostru: la confluenţa dintre trecut şi viitor".

Astfel, anul 2018 devine un spaţiu temporal în care se va scoate în evidenţă importanţa culturii europene şi a acţiunilor Uniunii Europene pentru conservarea, digitizarea şi dezvoltarea elementelor conexe prin care se poate asigura cunoaşterea şi protejarea patrimoniului. Se vor organiza evenimente, campanii de informare, educare şi sensibilizare pentru a le permite cetăţenilor să se implice în acţiuni de protejare a patrimoniului cultural.

Patrimoniul cultural face parte integrantă din oraşele, peisajele şi siturile arheologice ale Europei. Îl întâlnim în literatură, artă sau obiecte, dar şi în meşteşugurile moştenite de la străbuni, în poveştile pe care le spunem copiilor, în mâncarea de care ne bucurăm împreună, în filmele pe care le vedem şi în care ne recunoaştem.

La nivel european, instituţiile comunitare vor organiza evenimente şi activităţi pe teme specifice.

Comisia, în colaborare cu Consiliul Europei, UNESCO şi alţi parteneri, va derula 10 proiecte cu impact pe termen lung. Se vor desfăşura activităţi în şcoli, de căutare a unor soluţii inovatoare pentru reutilizarea clădirilor de patrimoniu sau de combatere a traficului de bunuri culturale. Obiectivul este de a contribui la declanşarea unei schimbări reale în modul în care ne apreciem, ne protejăm şi ne promovăm patrimoniul, astfel încât Anul European al Patrimoniului Cultural să aducă beneficii pe termen lung cetăţenilor.

Anul European al Patrimoniului Cultural are un buget alocat de 8 milioane euro, o parte din aceste fonduri urmând a fi dedicată unui apel susţinut prin intermediul Programului Europa Creativă pentru finanţarea proiectelor de cooperare transnaţională în domeniul patrimoniului cultural. În plus, tematica anului va fi susţinută şi de iniţiative şi proiecte finanţate prin intermediul programelor Orizont 2020, Natura 2000, Europa pentru cetăţeni, Erasmus+, Programul european pentru întreprinderi mici şi mijlocii (COSME) şi Fondurile structurale şi de investiţii europene, potrivit site-ului www.europa.eu.

În fiecare ţară Anul European al Patrimoniului Cultural va fi gestionat de către un coordonator naţional, iar pentru România acesta este Institutul Naţional al Patrimoniului, care va selecţiona, în concordanţă cu obiectivele europene, proiecte şi evenimente culturale care să mobilizeze un număr cât mai mare de beneficiari şi să aibă un impact relevant în societate.

Anul 2018 va permite tuturor să cunoască şi să aprecieze mai bine patrimoniul cultural, obiectivele sale fiind de a încuraja preţuirea patrimoniului cultural al Europei ca resursă comună, de a conştientiza şi sensibiliza opinia publică cu privire la istoria şi la valorile comune, precum şi de a consolida sentimentul de apartenenţă la un spaţiu european comun.

Printre evenimentele importante care se vor desfăşura în 2018 la nivel comunitar se numără şi Summit-ul european pentru patrimoniu (Berlin, 18-24 iunie 2018).

Zilele patrimoniului european (septembrie 2018), perioadă în care va fi posibil accesul în situri rareori deschise şi vor fi organizate numeroase evenimente la care este estimată participarea a circa 30 de milioane de oameni. Conferinţa de închidere va avea loc la Viena, la 11-12 decembrie 2018.

Ideea unui An European al Patrimoniului Cultural a apărut pentru prima dată în 2014, când Consiliul a inclus în concluziile sale guvernanţa participativă a patrimoniului cultural. Ideea s-a bucurat de o largă susţinere din partea Parlamentului European, iar Comisia a înaintat în august 2016 propunerea pentru un An European al Patrimoniului Cultural.

La 22 noiembrie 2016, Consiliul a adoptat o abordare generală cu privire la propunere. Raportul cu privire la decizie al Comisiei pentru cultură şi educaţie (Comisia CULT) a Parlamentului European a fost supus votului în cadrul reuniunii acesteia din 8 noiembrie 2016, potrivit www.consilium.europa.eu.

La 9 februarie 2017, reprezentanţii Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o decizie de proclamare a unui An European al Patrimoniului Cultural (2018). În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 131/1 din data de 20 mai 2017 a fost publicată Decizia (UE) 2017/864 a Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 privind Anul european al patrimoniului cultural (2018).

Patrimoniul cultural include vestigii ale trecutului care îmbracă forme şi aspecte variate. Printre acestea se numără monumente, situri, tradiţii, cunoştinţe şi forme de expresie ale creativităţii umane transmise de la o generaţie la alta, precum şi colecţii păstrate şi gestionate în muzee, biblioteci şi arhive. În plus, patrimoniul cultural generează creştere economică şi creează locuri de muncă în oraşe şi regiuni şi este un element central al schimburilor dintre Europa şi restul lumii. 7,8 milioane de locuri de muncă din UE sunt legate în mod indirect de patrimoniu (de exemplu, în domenii precum turismul, interpretariatul şi securitatea). Peste 300.000 de persoane sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural în UE, iar cu 453 de situri înscrise, Europa, ca regiune, reuneşte aproape jumătate dintre siturile înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)