Un ceai de sulfină, una dintre plantele medicinale cele mai cunoscute în medicina populară românească, este benefic printre altele şi pentru reducerea stresului ce afectează negativ sănătatea.

Sulfina (melilotus officinalis) o plantă din familia Fabaceae, înrudită cu lucerna şi cu fasolea, creşte în livezi, la marginea terenurilor cultivate, în locurile virane, la liziera pădurilor ori pe lângă drumuri.

Sulfina este o plantă bianuală, ierboasă din familia leguminoaselor cu tulpina care poate creşte în înălţime între 0,7 şi 1,2 m, potrivit site-ului www.pfaf.org. Frunzele au marginea dinţată. Florile mici, de culoare galbenă, sunt aşezate în formă de spic. Planta înfloreşte din luna mai până în luna august.
 
În scop fitoterapeutic se utilizează inflorescenţele fără frunze sau tulpini cu ramuri înflorite şi frunze, recoltându-se în perioada înfloririi. Florile au un miros dulce, care aminteşte de cel al vaniliei, iar la gust planta este amară. După recoltare trebuie să se acorde o atenţie deosebită procesului de uscare. Uscarea necorespunzătoare poate duce la apariţia unor substanţe cu efect anticoagulant, constituind un potenţial pericol de sângerare.
 
Sulfina conţine glucozide cumarinice, melilotida, tanin, glucoza, saponide, flavone, ulei volatil, alantoina, colina, mucilagii, acid uric.

Cea mai veche utilizare a sulfinei a fost ca adjuvant contra viermilor intestinali, consemnată în papirusurile egiptene, în urmă cu peste 3000 de ani. În tradiţia populară se făceau spălături împotriva durerilor de cap. Floarea se fierbea în apă şi se consuma în cazul manifestărilor provocate de astm sau contra vărsăturilor. Florile de sulfină se mai puneau în dulapuri ca să alunge moliile şi ca să aibă veşmintele mireasmă plăcută. Calitatea sa de calmant psihic şi de reglator al activităţii nervoase este confirmată şi de studiile moderne.

Preparatele din flori de sulfină au acţiune emolientă, anticoagulantă, astringentă, diuretică, cicatrizantă, calmantă şi sunt folosite în tratarea afecţiunilor gastrice, în varice, hemoroizi, tromboflebite, inflamaţii, ulceraţii stomacale, pentru oprirea sângerărilor uşoare, iar în medicina empirică este indicat pentru tratarea icterului şi a afecţiunilor hepato-biliare, potrivit site-ului www.mdidea.com. Sulfina are un dublu rol în combaterea dezvoltării necontrolate a bacteriilor în intestin, având un efect antibiotic moderat.

Sulfina poate fi folosită sub formă de pulbere, infuzie (combinată şi cu alte plante) şi tintură.

Pulberea este eficientă în tratarea unor afecţiuni unde este nevoie de un efect sedativ mai intens, cum ar fi insomnia sau stările de anxietate. Combinaţia de sulfină şi sunătoare are efecte calmante psihice, diminuează stările de teamă, previne amplificarea necontrolată a emotivităţii. Studii realizate în China pe persoane care sufereau de tulburări de somn, apărute pe fondul unor dezechilibre emoţionale de tip anxios, au arătat ca administrarea acestei plante favorizează intrarea în starea de somn şi îmbunătăţeşte pe ansamblu calitatea somnului. De asemenea, se recomandă băile generale cu sulfină, chiar înainte de culcare, având un efect profund relaxant.

  Infuzia de sulfină este un bun sedativ, tonic venos şi diuretic. Ea este indicată şi în tratarea conjunctivitei, abceselor dentare, afte bucale, boli reumatismale, gută, ulceraţii cutanate, herpes, sub forma de băi locale, gargară, comprese, cataplasmă, potrivit site-ului sfatulmedicului.ro.

Mai ales vara, cura cu ceai de sulfină este un excelent mijloc de profilaxie a puseelor de hipertensiune. Se recomandă infuzia combinată de sulfină (în care se adaugă şi câteva fire de mentă, pentru efectul răcoritor), care are efecte uşor vasodilatatoare, ajută la eliminarea surplusului de lichid din organism, iar, în plus, reduce tensiunea psihică, care este unul dintre factorii cauzatori cei mai importanţi în hipertensiunea arterială.

Adesea, sulfina este asociată cu ginkgo-biloba, ambele plante având efecte fluidifiante sanguine, hipotensoare şi vasodilatatoare. În plus, sulfina fereşte inima şi sistemul cardiovascular de efectele nefaste ale stresului psihic, care este unul din principalii factori cauzatori de infarct. Planta are proprietatea rară de a regla activitatea sistemului cardiovascular atunci când suntem supuşi la condiţii de tensiune psihică.

Principiile active din sulfină au efecte anticoagulante şi antiinflamatoare vasculare, fiind un excelent mijloc de profilaxie a trombozelor, potrivit site-ului www.naturalmedicinalherbs.net. Curele cu această plantă sunt recomandate mai ales atunci când riscul de tromboză creşte. Studiile au arătat ca anumite substanţe conţinute de sulfină, şi anume cumarinele, atunci când fermentează, formează o substanţă nouă (dicumarolul), care are efecte puternice fluidifiante sanguine, prevenind formarea cheagurilor de sânge (trombi). O cură este foarte valoroasă şi ca prevenţie, precum în perioadele caniculare, ori atunci când hrana este mai săracă în legume şi fructe, ori când, dintr-un motiv sau altul, suntem mai sedentari.

Sulfina, administrată în doze normale, este lipsită de reacţii adverse, excepţie făcând persoanele alergice. În cazuri rare, supradozarea sulfinei, combinată cu o intoleranţă particulară a pacientului, poate conduce la hepatită cu manifestări icterice. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Ada Vîlceanu)