Arheologii din Pompeii au descoperit fresce rare, aproape în mărime naturală, care oferă o perspectivă nouă asupra practicilor religioase din orașul antic înainte ca acesta să fie distrus de erupția vulcanului Vezuviu în anul 79 d.Hr., informează Reuters.

Printre descoperiri se află o friză de mari dimensiuni care se întinde pe trei pereți ai unei săli de banchet, prezentând imagini vii ale ritualurilor de inițiere pentru adepții lui Dionis - zeul grec antic al vinului, fertilității, teatrului și extazului religios.

Ritualurile de inițiere, cunoscute sub numele de 'Misterele lui Dionis', erau ritualuri religioase secrete dedicate zeului, care promiteau iluminarea spirituală și, eventual, o viață de apoi binecuvântată.

Fresca, ce datează din anii 40 î.Hr. - 30 î.Hr., prezintă imagini vii ale adepților dionisiaci în stări de extaz ritualic, dansând și vânând, asemănătoare cu frescele Vilei Misterelor din apropiere, care au fost descoperite în urmă cu 100 de ani.

'Peste 100 de ani, ziua de astăzi va fi amintită ca fiind una istorică, deoarece descoperirea pe care o prezentăm este istorică', a declarat ministrul italian al Culturii, Alessandro Giuli, care a participat la dezvelirea frescelor.

'Alături de Vila Misterelor, această frescă constituie o mărturie de neegalat despre aspectele mai puțin cunoscute ale vieții mediteraneene antice', a adăugat el.

Friza uriașă le ilustrează pe adeptele zeului Dionis atât ca dansatoare, cât și ca vânătoare feroce, purtând o capră sacrificată pe umeri sau ținând în mâini o sabie și măruntaiele unui animal.

În centrul frizei se află o frescă reprezentând o femeie îmbrăcată elegant, care probabil aștepta să fie inițiată în ritualul misterelor.

O friză superioară înfățișează animale vii și sacrificate, inclusiv un pui de cerb, un mistreț proaspăt eviscerat, cocoși și pești. Cercetătorii au afirmat că această juxtapunere subliniază natura duală a cultului dionisiac, care combină distracția cu sacrificiul primar.

'Întrebarea este: ce vrei să fii în viață, vânător sau pradă?', a explicat directorul sitului Pompeii, Gabriel Zuchtriegel.

Orașul antic Pompeii, odinioară înfloritor, și zona rurală înconjurătoare din sudul Italiei au fost acoperite de cenușă atunci când Vezuviul a erupt în anul 79 d.Hr., ucigând mii de romani care nu aveau nicio idee despre faptul că trăiau lângă unul dintre cei mai mari vulcani din Europa.

Situl arheologic se întinde pe o suprafață de aproximativ 66 de hectare, dintre care aproximativ 44 de hectare au fost excavate integral. Cele mai recente săpături se află într-o zonă cunoscută sub numele de Regio IX, au început în prima parte a anului 2023 și au scos la iveală până acum peste 50 de încăperi.

Printre descoperirile recente se numără un salon negru care prezintă scene din Războiul Troian, un complex extins de băi și o frescă ce înfățișează un preparat gastronomic care ar putea fi considerat un strămoș al pizzei italiene. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)