Cufărul lui Mihai Eminescu, achiziţionat de un om de afaceri de la cea mai mare casă de licitaţii din ţară, în anul 2017, este expus, începând de marţi, până în data de 15 iunie, în Biserica de lemn 'Sfântul Arhanghel Mihail' din Târgu Mureş, supranumită Biserica lui Eminescu, cea care l-a găzduit într-o noapte de iunie, în 1866, pe poet şi i-a servit drept inspiraţie în "Geniu pustiu".

"Întâlnirea de astăzi este şi pentru mine un premiu şi atunci este de înţeles de ce la fereastra cerului, astăzi, este lumină şi bucurie. Să fim, aşadar, recunoscători pentru clipa cea repede ce ni s-a dat. Pentru că Eminescu rămâne starea de graţie a poeziei româneşti pe care noi o chemăm mereu bucuroşi să o străbatem cu sfiala celui care înţelege, în cerul gândului său, ajungerea la Eminescu. (...) Este o zi importantă la Târgu Mureş, pentru că astăzi, aici, la biserica de lemn Sfântul Arhanghel Mihail, în pridvorul căreia a înnoptat Eminescu, în iunie 1866, în drumul său spre Blaj, ajunge cufărul lui Eminescu, un obiect care l-a însoţit în toate călătoriile sale. Este o întâlnire aproape miraculoasă să avem şansa să-l întâlnim aici, astăzi şi astfel pe Eminescu", a declarat inspectorul şcolar de Limba Română, profesoara Mioara Kozak.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

Ea consideră că aducerea cufărului lui Mihai Eminescu la Târgu Mureş este "o sărbătoare în sufletul poeziei".

"E zi de sărbătoare, astăzi, dar e sărbătoare şi în sufletul poeziei. Cred că nu va apune niciodată fascinaţia pe care o am, constantă şi caldă, de atâţia ani, pentru Eminescu. Sunt o iubitoare de Eminescu! În 2010, am scris o teză de doctorat din Eminescu, ultima mea carte 'Discursul liric eminescian. Spre o poetică a fiinţei', apărută la Editura Junimea, în Colecţia Eminesciană, a fost premiată cu Premiul Naţional 'Mihai Eminescu', pentru cea mai bună exegeză eminesciană a anului 2020 (...). Dacă nu am fi exasperant de grăbiţi, am înţelege că Eminescu este un nume care a reuşit să străbată timpul fără să-şi schimbe esenţa, să transmită fiorul unei măreţii a timpului ce depăşeşte unităţile de măsură ale istoriei nespulberând sensurile", a menţionat Mioara Kozak.

Cufărul lui Eminescu a fost achiziţionat la o licitaţie de omul de afaceri Cosmin Pop din Târgu Mureş, în anul 2017, după care l-a împrumutat mai multor expoziţii, la Biblioteca Metropolitană, la Biblioteca Naţională a României, la Muzeul Naţional al României şi la Palatul Parlamentului.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

"L-am achiziţionat după extrem de multe emoţii, cred că vreo 10 zile înainte nici n-am dormit, pentru că sunt un împătimit de Eminescu dintotdeauna. N-ai zice despre un om care se ocupă cu afaceri că ar putea să aibă o adicţie faţă de un personaj de o emoţie cum este Eminescu (...). În 2017 l-am achiziţionat. Am fost şi surprins să văd că un astfel de obiect poate să ajungă la vânzare la cea mai mare casă de licitaţii din România. Şi cu foarte mari emoţii am stat, fiindcă nu ştiam ce luptă mă va aştepta la capăt. Cred că prin voia sorţii, probabil şi cu acordul fostului proprietar, cu acordul spiritual al lui Eminescu, l-am achiziţionat. Dar dincolo de întâmplări, cu voia Domnului, a ajuns să fie al meu. Şi astăzi mă bucur fiindcă a fost expus în Biblioteca Metropolitană, la Biblioteca Naţională a României, la Muzeul Naţional al României, în Palatul Parlamentului. Şi iată că astăzi ajunge la Biserica de Lemn din Târgu Mureş", a declarat pentru AGERPRES, omul de afaceri Cosmin Pop.

Omul de afaceri susţine că acest cufăr va rămâne în Biserica lui Eminescu până 15 iunie, atunci când se împlinesc 135 de ani de la moartea poetului.

"Eu cred în energie şi chiar m-am gândit că dacă există o urmă a trecerii lui prin pridvorul din biserică, chiar dacă a dormit o singură noapte aici, în 1866, adică avea 16 ani, dar dacă este o urmă energetică a lui, acum se împreunează şi intră în conjuncţie cu acest cufăr. Va rămâne aici un termen simbolic şi reprezentativ din viaţa poetului, până la 15 iunie. În 15 iunie 1889 este anul când, la 39 de ani, Eminescu a trecut la cele veşnice", a declarat Pop.

El a precizat că acest cufăr al lui Mihai Eminescu nu este singurul obiect pe care l-a cumpărat la licitaţii şi care n-ar fi trebuit să ajungă la altcineva decât la statul român.

"Inclusiv Muzeul din Târgu Mureş are ca donaţie din partea mea un caiet de schiţă al lui Toniţa, care, la fel, n-ar fi trebuit să ajungă într-o mână privată. Dar eu am avut plăcerea să-l donez, să-l cumpăr şi să-l donez muzeului şi îl puteţi admira la Muzeul din Târgu Mureş", a subliniat Cosmin Pop.

În 1866, într-o zi de 1 iunie, aşa apare în dovezile scrise şi în 'Geniu pustiu', unde Eminescu menţionează că, în Târgu Mureş, negăsind loc de odihnă, a fost găzduit în podul bisericii, o biserică ce păstrează şi acum toaca pe care acesta o auzea lovindu-se de clopotniţă, în noaptea cu furtună pe care a petrecut-o, ud leoarcă, fapt relatat de acesta în "Geniu pustiu": ''Clopotul cel dogit gemea bolnav în turn şi toaca se izbea de turnul clopotniţei şi m-am covrigat în clopotniţă cu dinţii clănţănind şi muiat până la piele; părul meu cel lung îmi cădea peste ochi, mânuţele mele cele slabe şi reci le băgam tremurând în mânecile ude. Aşa am stat toată noaptea''.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, Nicolae Băciuţ, a arătat în cadrul ceremoniei de la Biserica de lemn din Târgu Mureş că în timpul călătoriei sale de la Cernăuţi la Blaj, Mihai Eminescu avea o traistă înfiptă-n băţ, potrivit lui George Călinescu, şi că este posibil ca poetul să fi avut cufăr pe parcursul devenirii sale.

"În cartea lui Călinescu, 'Viaţa lui Mihai Eminescu', precum şi în 'Istoria literaturii române de la origini până în prezent' a lui Călinescu se face această menţiune legată de traseul lui Eminescu de la Cernăuţi la Blaj. Iar şederea lui la Târgu Mureş e consemnată ca începând în turla bisericuţei de lemn, unde a dormit o noapte pe un braţ de paie ude şi nicidecum nu avea cu el un cufăr. De altfel, şi din romanul 'Geniu pustiu' reiese acest moment al trecerii lui Eminescu pe aici, cu traista pusă într-un băţ şi nicidecum cu un cufăr. Dar cufărul apare pe traseul devenirii lui, cu siguranţă în momentul în care el a ajuns la Viena şi la Berlin. Acolo cu siguranţă că l-a putut însoţi un cufăr", a spus Nicolae Băciuţ.

El consideră că nu e tocmai simplu ca un cufăr să reziste atât de mult şi că există şi argumente pro, dar şi contra.

"Dacă este aceasta sau nu, sunt şi argumente pro şi contra. Important este însă că avem măcar mitul cufărului lui Eminescu. Dacă nu avem cu adevărat cufărul lui Mihai Eminescu, nu e atât de simplu să supravieţuiască un obiect care a aparţinut lui Mihai Eminescu şi să ajungă tocmai la Târgu Mureş, acolo unde el a poposit. Acum poposeşte la Târgu Mureş prin acest cufăr care noi credem că este al lui Eminescu şi nu cercetăm", a afirmat Băciuţ.

La eveniment au mai participat scriitorul Valentin Marica, protopopul ortodox din Târgu Mureş, Iacob Răzvan Şulea, preotul paroh Daniel Bexa şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

La intrarea în biserică, în pridvorul în care s-a odihnit Mihai Eminescu, a fost amenajat un mic colţişor în amintirea poetului, de către oamenii de cultură din oraş, alături de profesorii de limba română. În acest colţişor se află şi toaca pe care Eminescu o auzea izbindu-se de turnul clopotniţei.

La un secol după ce a fost adăpost pentru Eminescu, biserica a fost în pericol de prăbuşire, după ce în 1964 a fost închisă fără de slujire. Între anii 1986-1989 a fost reaşezată pe un soclu de piatră, fiind astfel salvată. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dãdârlat)