REPORTAJ Alba: Biserica săsească de la Veseuş, monument istoric din secolul XV, în pragul prăbuşirii

Patru biserici evanghelice au rămas mărturie pe Valea Târnavei Mici că aici au locuit odinioară saşi, ultimii dintre aceştia emigrând după 1989 din Şona, Bălcaciu, Jidvei şi Veseuş.
Cu excepţia celei din Veseuş, bisericile construite în urmă cu mai multe secole sunt bine conservate, datorită interesului pe care saşii plecaţi în Germania îl manifestă în continuare faţă de patrimoniul lăsat moştenire de înaintaşii lor.
Cel mai bun exemplu este cel de la Şona, unde o familie de români face periodic lucrări de întreţinere, fiind în strânsă legătură cu asociaţia pe care saşii din acest sat au înfiinţat-o în ţara în care locuiesc în prezent. Ei s-au constituit, în 1995, în "comunitatea vecinilor", "ţighidiş", după modelul din satul natal. În 1996, pentru uşurarea comunicării între şonenii care locuiesc în Germania şi Austria, s-a hotărât ca aceste zone să fie împărţite în cinci "comunităţi ale vecinilor", aşa cum erau odinioară în satul natal.
Saşii din Şona îşi petrec şi acum Paştele împreună în Germania şi nu îşi uită locul de baştină. Ei se întorc la câţiva ani în satul pe care încă îl descriu drept "acasă", venind cu copiii şi nepoţii să nu uite tradiţiile din locurile natale ale părinţilor şi bunicilor. Chiar în această vară este planificată o nouă întrunire a saşilor în Şona.
Din 2003, "comunităţile vecinilor" execută în mod regulat reparaţiile necesare la biserica evanghelică şi casa parohială şi se îngrijesc în mod special ca cimitirul unde odihnesc rudele lor să fie întreţinut.
Destul de bine îngrijite sunt şi bisericile din Jidvei şi Bălcaciu.
În schimb, biserica evanghelică din Veseuş este, după cum a afirmat directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Alba, Matei Drîmbărean, "cea mai năpăstuită" dintre bisericile rămase în Alba în urma saşilor. Biserica este desacralizată, a spus acesta, un lucru vizibil pentru oricine intră în ea.
Ansamblul bisericii evanghelice din Veseuş se regăseşte pe lista Monumentelor Istorice. Construită tot în secolul al XV-lea la fel ca biserica fortificată din Bălcaciu, care se păstrează însă foarte bine, biserica din Veseuş este foarte deteriorată.
Biserica-sală, construită în stil gotic, datează din 1504, fiind transformată în sti baroc în 1794. Turnul-clopotniţă şi de poartă a fost construit în 1825.
Ambele se prezintă într-o stare extremă de degradare.
Situat pe o colină, ansamblul este năpădit de vegetaţie şi de spini, iar ceea ce odată era curtea bisericii este acum un loc în care câinii îşi fac veacul. Niciun semn că s-ar îngriji cineva de acest monument istoric.
Viguros altădată, turnul clopotniţă prezintă crăpături, iar din el se desprind cărămizi.
În biserică poate pătrunde oricine, dovadă resturile de ambalaje, de suc sau sticle de alcool, lăsate pe jos.
Uşa de la intrare nu mai există, în schimb se mai păstrează, larg deschisă, pe lateral, o splendidă uşă de lemn sculptată.
În interior mai sunt câteva bănci, precum şi scara care duce în pod. Mai este şi o strană, pe care se află o inscripţie din 1928.
Tavanul de deasupra altarului nu mai există, fiind vizibilă tâmplăria de pe acoperiş. De fapt, după toate aparenţele, oricând biserica se poate prăbuşi.
Mormintele din cimitirul bisericii sunt acoperite şi ele de vegetaţie. Unele pietre funerare au căzut, iar numele celor înmormântaţi nu se mai pot descifra decât în puţine cazuri. Doar două morminte dau impresia că ar fi cât de cât întreţinute, fiind posibil ca urmaşii să plătească vreun localnic în acest sens.
Preotul evanghelic din Sebeş, Adrian Dahinten, care a preluat din 2009 slujirea în bisericile săseşti de pe Valea Târnavei Mici, spune că este "o situaţie tristă" la Veseuş.
El susţine că de vină pentru situaţia în care arată ansambul bisericii monument istoric din Veseuş ar fi, în principal, faptul că nu mai sunt enoriaşi şi dezinteresul saşilor care au emigrat de-aici şi care nu au o asociaţie în Germania şi nici nu ar păstra legătura între ei.
"Nu mai este niciun enoriaş acolo. Saşii care au fost în Veseuş au plecat toţi în Germania. Din păcate, spre deosebire de saşii din Şona, ei în Germania nu au făcut nici o asociaţie, sunt răspândiţi, ei nu se mai întâlnesc. Cei din alte sate, cum e Şona, au asociaţii, iar aceste asociaţii ne ajută foarte mult să întreţinem patrimoniul. Dar în Veseuş nu există absolut nimic. Unde mai avem enoriaşi sau avem organizaţii în Germania, acolo mai reuşim să le întreţinem, dar, din păcate, acolo unde nu mai e nimeni şi nu mai e niciun fel de susţinere, nu sunt fonduri pe care să le putem folosi", a declarat preotul Adrian Dahinten, la solicitarea AGERPRES.
El a adăugat că ar fi încercat să ia legătura cu saşi din Veseuş stabiliţi în Germania, dar că nu a reuşit.
Adrian Dahinten afirmă şi că ar fi încercat la un moment dat să securizeze intrările în biserică, lucru care se pare însă că nu s-a întâmplat sau nu a ţinut.
În ceea ce priveşte cimitirul, Adrian Dahinten a menţionat că, potrivit tradiţiei săseşti, fiecare enoriaş are obligaţia să îngrijească mormântul familiei, însă aici nemaifiind niciun sas şi cimitirul este, în consecinţă, părăsit.
Preot la Sebeş din 2004, Adrian Dahinten nu a putut să spună când anume a fost oficiată ultima slujbă în biserica din Veseuş. Cert este că din 2009 de când a preluat şi slujirea la bisericile de pe Târnave, preotul nu a ţinut nicio slujbă aici, neavând cui, a spus acesta.
Întrebat despre posibilitatea accesării de fonduri în vederea conservării şi restaurării, aşa cum s-a întâmplat în alte cazuri, preotul spune că doar în Protopopiatul Sebeş sunt peste 50 de biserici, atât în Alba, cât şi în Sibiu, şi că nu se pot face proiecte pentru toate.
În ceea ce priveşte administraţia locală, Primăria Jidvei nu se implică, deoarece, spune edilul Alin Trif, ansamblul bisericii şi casa parohială, aparent întreţinută, nu se află în proprietatea autorităţilor locale. La fel ca Primăria, nici localnicii nu au considerat că ar putea măcar să igienizeze curtea bisericii sau cimitirul.
Acum, satul înfiinţat de cel puţin de şapte secole este locuit preponderent de populaţie romă. Mulţi dintre locuitorii români s-au mutat din Veseuş, ei cumpărându-şi după 1989 în centrul de comună, Jidvei, situat la 8 kilometri distanţă, case lăsate în urmă de saşii care au emigrat şi de aici. AGERPRES / (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)
Foto: (c) Marinela BRUMAR/AGERPRES
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
REPORTAJ Cluj: Peste 100 de 'pacienți' au primit 'Leacuri pentru suflet'
Peste 100 de 'pacienți' au fost prezenți, duminică, în ajun de Dragobete, la un eveniment inedit, organizat de Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) și de Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca. 'Pacienții', de toate vârstele, tineri biologic sau doar cu sufletul tânăr, au stat răbdători la rân
Alba: Archebuză, tunuri din secolele XVII-XVIII și arme cu cremene folosite la 1784 și 1848/1849, în colecția MNU
O archebuză din secolul al XV-lea, o țeavă de tun din 1646, puști cu cremene utilizate de țărani în timpul Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan sau arme care au aparținut prefecților pașoptiști Ioan Buteanu și Simion Balint pot fi văzute în expoziția permanentă a Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia. Muzeul deține și o impresionantă colecț
Patriarhul Daniel îi transmite Papei Francisc sănătate și putere să depășască problemele cu care se confruntă
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, îi urează papei Francisc sănătate și putere să depășească problemele cu care se confruntă. 'În aceste momente de încercare, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, să vindece suferința Sanctității Voastre și să vă dăruiască sănătate, astfel în
REPORTAJ/Neamț: Incursiune în lumea 'Amintirilor din copilărie' a șturlubaticului Nică a lui Ștefan a Petrei
La o zvârlitură de băț de Cetatea Neamț, la poalele căreia încerca, în zadar, să vândă în iarmaroc pupăza care-i chinuia diminețile, poveștile lui Nică a lui Ștefan a Petrei prin viață în toate ungherele casei memoriale din Humulești. Calul Bălan pe care cei ce nu 'prociteau' bine făceau cunoștință cu Sfântul N
VIDEO Berlinala 2025/Filmul 'Dreams (Sex Love)',recompensat cu Ursul de Aur; Radu Jude a câștigat un Urs de Argint pentru scenariu
Producția 'Dreams (Sex Love)'/'(Drommer', în regia norvegianului Dag Johan Haugerud, a fost recompensată sâmbătă seară cu Ursul de Aur pentru cel mai bun film la cea de-a 75-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu a fost acordat filmului 'Kontinental '25' în
Conferința 'Jeudis de la Francophonie' - la Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I'
Studenți francofoni veniți din peste 30 de țări pentru a-și desfășura studiile în România, reprezentanți ai mediului diplomatic, vorbitori de limbă franceză și cadre didactice au luat parte la prima conferință din acest an din seria 'Jeudis de la Francophonie', desfășurată, în această săptămână, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare
Sesiune extraordinară a academiilor franceză și română, desfășurată la Paris
O sesiune extraordinară a academiilor franceză și română, prin care a fost marcată împlinirea a 145 de ani de relații diplomatice româno-franceze, a avut loc, săptămâna aceasta, la Institut de France din Paris. Ședința, cu tema 'Sapere aude' ('Îndrăznește să cunoști'), la care a fost prezent secretarul de stat pent
Intotero: Limba maternă este esențială pentru păstrarea culturii și identității fiecărei comunități
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, afirmă că limba maternă este esențială pentru păstrarea culturii și identității fiecărei comunități, riscând să se piardă, dacă nu este transmisă în familie și școală. 'Lucian Blaga spunea că 'Limba este întâiul mare poem al unui popor' . Prin ea ne exprimăm tradițiile,
Constanța: Ministrul Afacerilor Externe al Confederației Elvețiene și autoritățile locale au marcat Ziua Internațională a Limbilor Materne
Șeful Departamentului Federal al Afacerilor Externe (DFAE) al Elveției, Ignazio Cassis, a marcat vineri, la Constanța, Ziua Internațională a Limbilor Materne, alături de reprezentanții administrației locale. Potrivit Primăriei Constanța, scopul principal al vizitei în România a ministrului Afacerilor Externe al Confederației Elveți
ICR: Scriitorul Radu Vancu va reprezenta România la Festivalul Internațional de Literatură Odesa
Scriitorul Radu Vancu va reprezenta România, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Varșovia, la cea de-a X-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură Odesa (ILO), devenit itinerant ca urmare a războiului din Ucraina. Ediția ILO 2025 are loc în Polonia, în perioada perioada 22 - 28 februarie, și transformă Palatul Potoc
CNA: 15 ordine de eliminare a conținutului ilegal de pe marile platforme, în ultimele șase luni
Consiliul Național al Audiovizualului a anunțat, vineri, că a emis, în ultimele șase luni, 15 ordine de eliminare a conținutului ilegal de pe marile platforme. 'Impactul acestor ordine de eliminare se ridică la 25.012.073 de vizualizări ale materialelor audiovizuale eliminate de pe platformele online foarte mari (VLOPs), vizând YouTube, Faceboo
Olt: Casa Memorială Iancu Jianu, reamenajată cu obiecte specifice unei cule boierești
Casa Memorială Iancu Jianu din Caracal, imobil a cărui reabilitare a fost finalizată la sfârșitul anului trecut după o perioadă de 15 ani în care a fost închisă pentru lucrări, este reamenajată cu obiecte specifice unei cule boierești și este pregătită pentru a fi redeschisă publicului în acest an, potrivit primarului municipiului Caracal, Ion
REPORTAJ/Vaslui: 'Cămăși noi, cusute după modele vechi' - proiectul care arată frumusețea portului popular
Muzeul Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui a organizat, în sala expoziției de bază a Secției de Etnografie, șezătoarea 'Cămăși noi, cusute după modele vechi', proiect ce vorbește despre frumusețea portului tradițional și își propune să scoată la lumină piese vestimentare autentice, care să fie reproduse cu ajutorul unor meșteri populari pasionați.
Irina Rimes, Alina Eremia și trupa Alternosfera concertează vineri în Capitală
Irina Rimes, la Sala Palatului, Alina Eremia, la Sala Luceafărul, și formația Alternosfera, la Arenele Romane, vor susține, vineri, concerte în Capitală. Irina Rimes revine la Sala Palatului cu conceptul ei muzical 'Sufrageria Irinei' în care va prezenta unele dintre cele mai apreciate melodii din discografia sa. 'Î
Bihor: Filarmonica de Stat din Oradea a vândut cu 14 % mai multe bilete în 2024 față de anul anterior
Filarmonica de Stat din Oradea a încheiat anul 2024 cu un număr de 98 de concerte susținute, dintre care 35 sold-out, fiind atrași 56.339 de spectatori, cu 7% mai mulți ca în 2023, se arată într-un comunicat de presă transmis joi de Consiliul Județean (CJ) Bihor. De asemenea, a crescut și numărul biletelor vândute a cre